Mișcare de maximă gravitate: CCR aruncă România în afara UE, nerecunoscând supremația legislației europene! Dorneanu respinge o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene

16
70823
Valer Dorneanu, președintele CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) plasează România în rândul țărilor rebele ale Uniunii Europene (UE), urmând modelul maghiaro-polonez. Printr-un comunicat de presă, CCR respinge o decizie istorică a Curții de Justiție a UE (CJUE), potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE. Altfel spus, CCR nu recunoaște supremația dreptului european asupra celui național.

Prin comunicatul emis joi, 23 decembrie, și semnat de Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol, CCR pretinde că efectele deciziei CJUE se pot produce numai dacă s-ar revizui Constituția din România.

Pasajul-cheie al comunicatului: „De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”.

Conform unei recente decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), potrivit unui comunicat al CJUE, judecătorii naționali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.

CJUE a mai transmis ceva foarte important: a întărit faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.

Argumentele forte al CJUE: dreptul european are întâietate în fața dreptului național, inclusiv în fața deciziilor CCR.

Constituția României, prin Articolul 148, alineatul 2, dă dreptate instituțiilor europene, și nu Curții Constituționale a României, care se face că nu înțelege această frază atât de clară: „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Comunicatul Curții Constituționale

„Având în vedere Hotărârea pronunțată în data de 21 decembrie 2021 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C379/19 DNA- Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia «Forumul Judecătorilor din România», C-811/19 FQ și alții și C-840/19 NC, care a generat dezbateri în spațiul public cu privire la impactul acesteia asupra Curții Constituționale a României, facem următoarele precizări:

Prin Decizia nr. 685/2018, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecători organizate la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie. Constatând că acestea au fost nelegal constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când au fost date de o instanţă cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei și art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, conform căruia se poate face contestaţie în anulare împotriva hotărârilor penale definitive, atunci când instanţa nu a fost compusă potrivit legii

Prin Decizia nr. 417/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Constatând că acestea, contrar legii, nu au fost constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, conform căruia atunci când există cazul de nulitate absolută referitor la necompetență, instanța apel dispune rejudecarea de către instanța competentă, respectiv, în cazul analizat, de completurile specializate.

Prin Decizia nr. 51/2016, Curtea a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, ceea ce înseamnă că mandatul de supraveghere tehnică poate fi pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art. 55 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Prin Decizia nr. 26/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a unor protocoale de colaborare. Constatând că acestea nu puteau fi încheiate între cele două autorități publice, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în pct.3 al dispozitivului deciziei, respectiv «Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare».

Astfel cum s-a arătat mai sus, aceste decizii au antamat probleme punctuale referitoare la:

–   compunerea Completurilor de 5 judecători la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie;

–   la constituirea completurilor specializate în materia infracțiunilor de corupție la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie;

–   punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică;

–   la competența Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a încheia protocoale de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii.

Prin urmare, niciuna dintre aceste decizii nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni.

Subliniem faptul că, potrivit art. 147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii.

De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României.”

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Inspecția Judiciară i-a pregătit lui Cristi Danileț o nouă execuție. După ce l-a făcut „infractor TikTok”, îl bagă la „magistrați politici”

* Judecătoarea care l-a ajutat pei Dragnea să iasă din pușcărie, promovată la șefia Curții de Apel București. S-a ocupat gruparea Savonea din CSM

* AGENȚII HAOSULUI (1). Leșinata Revoluție Neofascistă. De ce au eșuat Batalioanele de Asalt ale AUR în tentativa de ocupare a Parlamentului

* AUR-istul care a vandalizat mașinile de la Parlament e agent vamal la Galați. A venit „înarmat” cu un briceag, seringi, mască de gaze și o stație de emisie-recepție

* Nemernicia propagandiștilor PSD: îi compară pe huliganii AUR cu protestatarii anticorupție din 10 august

* VIDEO. Sorin Grindeanu nu poate arăta cartea pe care ar fi scris-o împreună cu tatăl său! El se ascunde în spatele unei înșelătorii pe care a făcut-o în 2017. Dezvăluirile vin de la soțul lui Clotilde Armand, matematician de elită

Radu Moraru către Șoșoacă: „Diana, draga mea, te implor: ia-mă consilier!” / „Ești inteligentă, Kovesi e zero pe lângă tine” / „Te-aș pune șefa procurorilor din România, să bagi spaima în toți” / „Dacă facem echipă, nu ne mai învinge nimeni”

* Patriarhul Constantinopolului despre alde ÎPS Teodosie: „Voci iresponsabile”, care „se înșală amarnic din cauza lipsei de iubire față de semeni”. „Papa ortodox” îndeamnă la vaccinare

* SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (36) / Moartea lui Milea

* Părinții lui Nicolae Ceaușescu sunt pictați pe pereții bisericii din Scornicești. Andruță și Alexandrina stau lângă Mihai Viteazul și Tudor Vladimirescu

16 COMENTARII

  1. Dacă pierdem banii din europa ca Ungaria și Polonia se întâmplă ceva, nimic, tot ne vom lăuda ce geniali suntem, nu ne comandă nimeni, ne mai mirăm că pleacă lumea în pribegie, pentru ei nu cotează, au salarii mari și pensii speciale … !!!!!

  2. Actuala CCR in frunte cu Dorneanu face ceea ce stie ea mai bine: ignora prevederi scrise explicit negru pe alb (vezi art, 148 din Constitutie care spune explicit ca dreptul UE prevleaza in fata unor prevederi contrare din legile interne) si interpreteaza articolele constitutionale in care se spune ca toti suntem egali in fata legii spunand ca ei au dreptul sa primeasca pensii speciale. De fapt, Constitutia Romaniei este rescrisa prin decizile actualei CCR. Prin fraza „În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, Dorneanu recunoaste ca numai ei, judecatorii constitutionali pot interpreta si reinterpreta Constitutia Romaniei dupa bunul plac. Ceilalti sa-si puna pohta-n cui, chiar daca in Constitutie scrie negru pe alb exact invers decat decide el si acolitii lui.

    • Nu e prima dată când CCR „adaugă” la constituție. În acest caz chiar o negă … pentru că ei sunt România. ”Magistrații” sunt singurii care merită pensii speciale la 40 de ani; sunt singurii care organizează greve spontane; sunt singurii care nu răspund pentru fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, etc. pentru că nu sunt funcționari publici. Nu sunt infractori pentru că nu vor ei. Ei sunt singurii care se pronunță în privința drepturilor lor; pentru ceilalți există conflictul de interese ca faptă penală gravă.

    • Nu I adevărat. Sunt niște norme interne mai presus ca propria constituția ca dv pretinde aplica pe baza unui singur articol interpretat greșit. Nu e acelas lucru un acord extern în fața Constituția interna. Nu poți sa faci un acord extern dacă nu ai constituția interna. Sau dacă elimini constituția politica interna acord extern nu e valid. Este elemental. Întra în partea generala a obligațiilor. Capacitatea.

      • Mi-e greu să înțeleg ce vreți să spuneți, dar rețin că: dacă acordul de aderare al României la UE contravine Constuției României, nu mai suntem membrii ai Uniunii Europene. Sunt absolut de acord. Deci CCR tocmai a decis că nu mai recunoaștem tratatul de aderare și facem ce vrem pentru că suntem independenți. Și noi care tocmai vrem bani de la UE !

      • Normele EU (daca asta intelegeti prin norme interne) prevaleaza Constitutiei Romaniei. Si exact asta scrie in Constitutia Romaniei. Ca daca exista prevederi contrare celor europene in legile interne, se judeca conform normelor europene. Numa ca judecatorii CCR au decis exact invers, ei fiind cei care incalca Constitutia Romaniei. Pentru judecatorii CCR dreptul european NU EXISTA in Romania. Exista doar ceea ce decid ei, si pana acum au „rescris” prevederile constitutionale prin cateva decizii controversate.
        Daca nu aveam Constitutia nici n-am fi putut adera la UE. Exista un tratat de aderare la UE care ar trebui respectat. Numai ca la noi puterea respecta doar ceea ce-i convine. Iar puterii judecatoresti, reprezentata de judecatorii constitutionali nu-i convine sa mai respecte nici macar legislatia interna, dar apoi tratatul de aderare la UE.

        • To be or not to be … „a member of the EU”, „That is the Question”! CCR ne permite sau nu să fim. Problema este doar dacă CCR cunoaște Constituția în întregime sau este proprietarul acesteia și face ce vrea cu ea !

  3. Suntem sau nu suntem țară membră de drept în cadrul UE ? Vrem independență, dar suntem supuși clanului Dorneanu ? Pe acest principiu, nu văd de ce nu aș declara și eu independența familiei mele de statul român. Pentru ce să-i plătesc impozite, dacă nu-mi apără nici cel mai neînsemnat drept? Prostia cu completele de 5 sau specializate nu merită comentarii pentru că ICCJ a decis într-un fel, iar CCR a decis diferit, conform aceleiași constituții. De ce să o schimbăm când schimbările de până acum au fost tot mai neclare? Dacă ar fi după mine, am verifica mai întâi ce împiedică rezolvarea corectă a cauzelor pentru că, indiferent câți sunt, nu am auzit de vreun judecător care nu a respectat ordinele date de un șef formal sau informal …. și nu a pățit nimic.

    • Dacă e vorba de neamul Dornenilor nu sunt din neamul lor. Mi-e rușine de rușinea lor. Pentru cei din neamul meu; cuvântul e cuvânt, adevărul e adevăr și legea e lege. Eu sunt european, am reprezentanți în conducerea Uniunii Europene și susțin Uniunea Europeană așa cum e. Interpretări de genul: suntem membrii UE, dar „suntem independenți” nu le-ar admite nici copiii copiilor noștri. Pe înțelesul dvs.: dacă sunt cetățean european respect legislația europeană. Legile emise la Cluj nu au prioritate pe plan național pentru că Transilvania „a aderat la România”. Din câte știu de bună voie. Dvs sunteți european sau doar moldovean ? Vă recomand art. 148 alin.2 și 4, din Constituția actuală a României Vă doresc lectură plăcută și numai bine !

    • Înalta Curte de Casație și Justiție din România admite caracterul obligatoriu al deciziilor Judecătoriei Pătârlagele. Dacă nu contravin deciziilor sale.
      De fapt ar fi necesar să lămurim ce înseamnă independenți. Din câte știu ar însemna „singuri prin noi înșine”, dar noi am ales să ne asociem pentru a rezista mai bine.
      Deocamdată eu voi respecta deciziile CCR, pentru că sunt prea mic și nu-mi permit să fiu independent.
      Mi-aș dori ca CCR, căreia sunt obligat să mă supun ca cetățean român, să-mi apere și mie niște drepturi garantate de Constituția României. Nu o face pentru că e ocupată cu independența justiției față de legile României și cu independența României față de aliații săi

  4. Constitutia României nu este lege și nu are regim de lege, de aceea legile trebuie s-o respecte ele pe ea, e un raport de subordonare. Problema încălcării tratatelor de aderare este falsă, deoarece legislația europeană a adăugat neîncetat la ele, deci acum suntem într-o situație mult diferită de ce am acceptat prin semnarea tratatelor, prin adaos. Or, cum poți judeca pe teritoriul unui stat potrivit legislației UE dacă încalci constituția acelui stat?
    Irina și Traian, să comentați când sunteți mai odihniți și/sau să răspundeți la întrebarea: dacă legislația UE prevalează față de constituțiile naționale, care nu sunt legi, ci doar reglementează cadrele legislative naționale ale unor state, de ce nu se desființează aceste constituții?! Ale tuturor, nu pe alese. Să vă garanteze UE dreptul la viață și la proprietate privată în următorii 20 de ani, vă doresc succes!

    • Stimată Isabela,
      Înainte de a vorbi, ar trebui să citiți întreaga Constituție a României. Nici nu puteam adera la UE dacă nu ne permitea să transferăm o parte din suveranitate, prin ART. 148 din Constituția pe care CCR o ignoră
      „Integrarea in Uniunea Europeană
      (1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferării unor atribuții
      către instituțiile comunitare, precum si al exercitării în comun cu celelalte state membre a competentelor
      prevăzute in aceste tratate, se face prin lege adoptată in sedința comună a Camerei Deputatilor si Senatului,
      cu o majoritate de două treimi din numărul deputatilor si senatorilor.”
      …..
      (4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecătorească (… au uitat de CCR !?) garantează aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderării si din prevederile alineatului (2).”
      Povestea cu completele specializate, de trei sau de cinci judecători, era oricum trasă de păr pentru orice cunoscător al principiilor pe care se bazează dreptul. CJUE ne-a informat că CCR nu a respectat unele din aceste principii. Aceiași CCR și-a declarat propriile pensii speciale ca drepturi câștigate pe merit și pensiile altora … necâștigate. Conform principiilor dreptului era un conflict de interese și încălca Constituția
      Dacă independența acestei țări e garantată de o astfel de structură, prefer dictatura absolută a legii. Are destule „litere”. Tot în Constituție se zvonește că „Nimeni nu e mai presus de lege”, dar CCR susține că judecătorul respectă doar propria conștiină. Adică poate minți fără jenă, poate ocoli legea și adevărul dacă îi permite „conștiința”. Cu astfel de salarii și drepturi speciale, pentru prea mulți dintre noi nu ar mai conta conștiința, dacă șeful sau un „prieten” are un oarece interes

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here