joi, martie 28, 2024
AcasăMainINTERVIU. Nelu Tătaru: "Nu pot fi de acord să-i carantinăm pe cei...

INTERVIU. Nelu Tătaru: „Nu pot fi de acord să-i carantinăm pe cei vârstnici!” / „Avem o mortalitate de 6%”

-

Ministrul Sănătății a explicat, pentru Ziaristii.com, când poate avea loc imunizarea românilor împotriva virusului ucigaș SARS-CoV-2 (Covid-19). În același timp, spune că maladia nu va dispărea pe perioada verii: „Nu ne punem speranța în încălzire, ci în asanarea unor focare”.

Nelu Tătaru (47 de ani) e ministru al Sănătății de mai puțin de o lună. A fost instalat în funcție în plină pandemie de SARS-CoV-2, înlocuindu-l pe Victor Costache. Se poate spune că e atipic pentru acest post, fiindcă nu-i deloc un om de birou, ci unul de teren. A inspectat deja multe spitale din țară, în care sunt tratați pacienți infectați cu temutul virus.

„Avem încă un număr important de decese, focare în constituire, avem județe precum Arad, Timiș, Hunedoara, Brașov, Neamț sau Botoșani, unde sunt peste 400 de cazuri și există creșteri. Avem noi situații de carantină în localități, cum e la Cuza Vodă. Așteptăm să vedem ce se va întâmpla peste 7-10 zile de la Sărbătorile Pascale”, a declarat Tătaru într-un interviu acordat site-ului Ziaristii.com.

„Ne gândim la o relaxare graduală, progresivă, după 15 mai, când va expira starea de urgență, dacă vom avea o scădere a numărului de cazuri, de decese, a numărului de pacienți”

Reporter: Domnule ministru, cum vom putea avea o relaxare după data de 15 mai, în condițiile în care în Ecuador sau în SUA, statul Florida, la 31 de grade, au murit sute de persoane?

- Advertisement -

Nelu Tătaru: Nu ne punem speranța în încălzire, ci în asanarea unor focare. Încă suntem pe o pantă ascendentă, numărul de cazuri este în creștere, chiar dacă este progresivă, nu exponențială. Avem încă un număr important de decese, focare în constituire, avem județe precum Arad, Timiș, Hunedoara, Brașov, Neamț sau Botoșani, unde sunt peste 400 de cazuri și există creșteri. Avem noi situații de carantină în localități, cum e la Cuza Vodă. Așteptăm să vedem ce se va întâmpla peste 7-10 zile de la Sărbătorile Pascale. Simptomatologia unei boli poate să apară din a doua până în a zecea zi. Dacă în această perioadă vom avea o creștere relativ constantă, cum am avut-o și în zilele anterioare, atunci ne putem gândi că vom atinge un vârf. Rămâne ca, după sfârșitul lunii aprilie, să vedem o scădere a acestui număr de cazuri, a numărului de decese, o desaturare a spitalelor și, în același timp, o asanare a focarelor existente în personalul medical, în zone instituționalizate, în personalul care deservește aceste zone instituționalizate. Ne gândim la o relaxare graduală, progresivă, după 15 mai, când va expira starea de urgență, dacă vom avea o scădere a numărului de cazuri, de decese, a numărului de pacienți. Ea va trebui să fie adaptată la fiecare comunitate și la fiecare focar în parte.

– De ce oamenii pier în masă și în zone tropicale sau chiar ecuatoriale, cu temperaturi ridicate?

Noi avem două căi de transmitere: una aerogenă – care rămâne constantă și pe frig, și pe căldură – și o mică parte de transmitere pe suprafețe comune. De exemplu: am strănutat pe o balustradă, masă, o suprafață anume și trecem mâna nespălată pe la nas, ochi, gură. Și ne putem infecta. Putem spune totuși că, în condițiile în care se încălzește afară, se încălzesc și acele suprafețe și poate muri virusul. Dar nu este și aceeași moarte a virusului pe transmitere aerogenă.

- Advertisement -

„Avem o patologie coexistentă la persoane vârstnice. O infecție venită în acest context duce și la multe decese”

– Cât rezistă un asemenea virus pe o suprafață sau e greu de precizat cu exactitate?

E greu de stabilit cu precizie. Avem diverse studii din anumite țări care dau de la ore la zile o rezistență a virusului pe anumite suprafețe. Rămâne de bază acea igienă la întoarcerea acasă, spălatul pe mâini, o toaletă riguroasă pe față, să folosim un dezinfectant în acest sens.

– Unele cadre medicale își dau toată silința în stârpirea acestui virus, își petrec zilele, săptămânile prin spitale, dorm la hoteluri, nu-și văd familiile. Altele refuză să poarte echipamente de protecție și fură din materiale: cazul de la Spitalul Floreasca, de unde au dispărut 2.000 de măști, sau de la Spitalul Universitar, de unde au fost sustrase într-o singură zi 500 de măști. Ce-i de spus?

Aveți dreptate. Este un moment în care n-aș vrea să acuz, ci să felicit tot corpul medical. În același timp, atenționez pe toată lumea că suntem acea parte a populației României în care toți își pun speranțe. Suntem acea parte. Trebuie să ne menținem o anumită conduită, un anumit profesionalism. Dacă noi răzbatem în acest moment, răzbate și România. Sunt și elemente de care ați pomenit, dar prefer să dau semnalul că România are nevoie de noi. Alte activități decât cele medicale nu trebuie să existe.

– Suntem în top la numărul de decese față de țările din Estul Europei. Care ar fi explicația?

Avem o patologie coexistentă la tot ce înseamnă persoane vârstnice și atunci o infecție venită în acest context duce și la multe decese. Menționez că, la nivelul terapiei intensive, corpul medical își dă toată silința pentru a salva câți mai mulți pacienți.

Nelu Tătaru în acțiune

„Avem în acest moment o mortalitate de aproximativ 6%, iar una sezonieră are o mortalitate de până în 1%” 

– Mai întâmpinăm probleme din punctul de vedere al achizițiilor de materiale sanitare?

În acest moment, mergând la evaluările de la fața locului, avem echipamente, materiale sanitare, există medicamente. Se fac testări extinse la nivel de protocol. Rămâne doar ca precauțiile să fie literă de lege atât în corpul medical, care trebuie să trateze și să primească fiecare pacient venit la unitatea de urgențe ca un suspect Covid, cât și pentru populație, care trebuie să respecte izolarea în continuare. Și să respecte regulile de igienă în aceste condiții.

– Câți români s-au prăpădit din cauza gripei sezoniere în raport cu cei omorâți de Covid-19?

Gândiți-vă că noi avem în acest moment o mortalitate de aproximativ 6%, iar una sezonieră are o mortalitate de până în 1%. Suntem în acest moment într-o pandemie, într-un context diferit cu totul față de celelalte. Suntem într-un context în care ne luptăm cu cineva necunoscut, care nu are tratament și nici vaccin. Și-atunci trebuie să acționăm simptomatic, cu medicația existentă și cu pregătirea noastră profesională.

„Nu pot fi de acord să-i carantinăm pe cei vârstnici, la fel cum nu pot fi de acord nici cu măsurile unui guvern pandemic sau cu ridicarea TVA-lui, cu indicații pentru Poliția Locală, Națională, CSAT”

– Ați discutat cu profesorul Streinu-Cercel despre proiectul dânsului, „Vacanța Mare”, în legătură cu izolarea persoanelor de peste 65 de ani?

La nivelul comisiei științifice, profesioniștii noștri vin cu diverse propuneri. Noi analizăm, gândim efectiv soluții pentru persoane de peste 65 de ani. Dar nu pot fi de acord în acest context să-i carantinăm pe cei vârstnici, la fel cum nu pot fi de acord nici cu măsurile unui guvern pandemic sau cu ridicarea TVA-lui, cu indicații pentru Poliția Locală, Națională, CSAT.

– La acest capitol, managerul Institutului Național „Matei Balș” și-a depășit atribuțiile? Această problemă nu ține de competența dânsului?

Nu ține de competența Ministerului Sănătății. Poate veni cu idei. Sunt ale dumnealui. Noi le analizăm, respect opinia fiecărui coleg al meu, dar decizia nu poate fi una favorabilă.

– Dacă ne uităm pe statistici, în 2018 erau în total 340.000 de paturi în locațiile de cazare din țară. Raportat la peste 3,5 milioane din categoria de persoane de peste 65 de ani, ar trebui ca într-un pat să stea 10 pensionari.

Nu, nu, nu! Puteau fi gândite pentru acele persoane care nu au unde locui, dar nu să generalizezi. Să ducem tot ce înseamnă persoane vârstnice, să le carantinăm… putem discuta orice soluție, dar nu asta!

Este un virus nou, fără imunitate la populație, fără un tratament, fără un vaccin. Și atunci, agresivitatea lui este și mai mare”

– E de neimaginat cât poate fi de contagioasă această tulpină de coronavirus față de toate cele existente până în prezent.

Sunt peste 500 de tulpini de coronavirus, din care patru sunt doar la om. Toate provin de la animale. Avem experiența SARS-ului, MERS-ului. SARS – 10% mortalitate; MERS – 35% mortalitate. Aici suntem la un 5,76% mortalitate, deci aproape de 6%. Este un virus nou, după cum am spus și se știe, nemaiîntâlnit, fără imunitate la populație, fără un tratament, fără un vaccin. Și atunci agresivitatea lui este și mai mare. Am urmărit exemplele din China, Italia, Spania, Israel (care a avut niște clase agresive), Germania, Anglia, Statele Unite. Manifestările au fost diferite, și fenotipurile la fel de diferite în aceste țări.

– Se poate spune că la noi manifestarea virusului e diferită față de cele din SUA sau din Ecuador?

Pot fi diverse fenotipuri. Specialiștii chinezi spuneau că există tipurile A, B și C. Noi am avea unul de tip C. N-am făcut încă această evaluare, dar avem sigur un fenotip specific. În China erau raportate între 80 și 82% cazuri ușoare și medii, cele grave erau de doar 15%, iar cele mortale de 3%, corectate între timp la 6%. În Italia, 50 sau 55% erau cazuri ușoare, tratate acasă, celelalte 30-35% erau cazurile severe, grave, tratate în spitalele de boli infecțioase, și 10-15% erau critice, aflate în terapie intensivă. Și am văzut un sistem sanitar cu o anumită complexitate, prestanță, care totuși cedează.

– Fenotipul C, care ar fi valabil pentru specificul nostru, înseamnă că e mai puțin grav ca primele două?

Înseamnă că se manifestă altfel decât cel din China, unde sunt simptome mai ușoare. Ne uităm la tipologia care este în Italia, unde avem multe familii generaționale, de la strănepot până la străbunic, și atunci manifestările erau agresive, cu mulți transmițători în acea familie, cu transmiteri locale accentuate și cu o patologie pe vârstnici foarte mare. De aici și numărul enorm de decese. Noi avem o manifestare de o grupă de 49 de ani ca medie, dar majoritatea sunt persoane vârstnice, cu acele comorbidități și pe un teren de imunitate scăzut.

Nelu Tătaru

Panta descendentă o să fie în prima jumătate a lunii mai. În acest moment, suntem în creștere”

– S-a scris că Republica Populară Chineză ar ascunde numărul total de decese. Nimeni nu pune mare preț pe statisticile de acolo, fiindcă avem de-a face cu o țară comunistă. Au declarat peste 3.500 de morți, dar, de fapt, numărul lor ar fi între 50.000 și 70.000. Iar Donald Trump, președintele SUA, a stopat finanțarea pentru Organizația Mondială a Sănătății pe motiv că acest for ar ascunde practicile necurate ale chinezilor.

Prefer să mă raportez strict la ceea ce este în România. Să gestionăm cât mai bine această pandemie și să avem cât mai puține decese și un număr cât mai mic de îmbolnăviri.

– Unde ne situăm acum?

Panta descendentă o să fie în prima jumătate a lunii mai. În acest moment, suntem în creștere. La sfârșitul lunii vom vedea vârful pantei, în contextul în care n-am avut prea multă dezordine în perioada Sărbătorilor Pascale care să fi generat o transmitere comunitară accentuată.

– Totuși, din câte s-a putut vedea, unii oameni n-au înțeles că trebuie să stea în case. Au ieșit în stradă, au făcut scandal, s-au luat la bătaie cu forțele de ordine.

Important e că majoritatea populației a înțeles că trebuie să se izoleze. Țin să mulțumesc românilor pe această cale. Sunt și elemente populaționale care n-au înțeles, am avut și manifestări care ar fi putut produce anumite dereglări în transmitere. Vom vedea efectele în următoarea săptămână.

„Dacă izolarea și distanțarea socială nu-și vor face efectul așa cum trebuie, atunci ne putem aștepta și la o altă cocoașă, chiar dacă mai mică, spre toamnă”

– Când va apărea un vaccin care să ne scape de dușmanul invizibil?

Un vaccin poate fi pus pe piață într-un interval cuprins între 12 și 18 luni. Trebuie să fie făcut, să avem o replicare virală pe același fenotip, pe același fragment viral. Așa putem dezvolta un vaccin. Vaccinul se testează în 6-8 luni pe persoane sănătoase, se urmăresc efectele pozitive, efectele adverse. De-abia după aceea poate fi certificat, iar populația poate fi vaccinată.

– Există riscul să revenim în carantină la toamnă, după o perioadă de relaxare pe care am avea-o în vară?

Din experiența trecută, am avut gripa porcină în 2009, după acea pandemie au urmat și doi ani de sezoane gripale. Dacă gestionăm foarte bine această primă curbă, această primă cocoașă, putem avea doar manifestări epidemice cu o simptomatologie ușoară, fără să ne confruntăm cu situația din prezent. Dacă izolarea și distanțarea socială nu-și vor face efectul așa cum trebuie, atunci ne putem aștepta și la o altă cocoașă, chiar dacă mai mică, spre toamnă.

– Cât de mult ne-ar fi ajutat să avem stocuri de materiale sanitare pregătite dinainte pentru scenariul de pandemie? După cea din 2009, n-am mai cumpărat o mască.

Noi trebuie să ne gândim că au fost niște stocuri pe zero, pe care am fost nevoiți să le alimentăm. S-au compensat pe niște măsuri și proceduri care, în mare parte, au fost respectate. Am fost pe un teren în care toată Europa, apoi toată lumea a căutat materiale, echipamente de protecție, teste, aparate, ventilatoare. A fost o luptă acerbă. Rămâne să vedem, la final, cam ce volum a constituit această pandemie ca materiale, echipamente, medicamente, urmând să avem pe viitor acele stocuri.

– Trebuie să ne fie învățătură de minte, nu?

Exact. Trebuie pornit de la administrațiile locale, de la managementul acelor spitale care ar trebui să-și facă aceste stocuri, de la un plan alb care trebuie măcar mimat din când în când. Să fim pregătiți pentru orice.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

- Advertisement -

4 COMENTARII

  1. Nu, să-i ducem în hoteluri!!!…mai termină cu prostiile,…te văd om serios,nu știu de ce nu spui adevărul despre pandemia asta,de fapt v-ați luat după francezi ,acolo s-a discutat despre tâmpenia asta,…oare n-ați primit ordin de undeva???… În prima fază ai și tu de acord,când ați văzut reacțiile românilor ai cotit-o cu hotelurile…!!! toată mascarada asta cu morți,vi… e o manareala ,un fake news… aș fi curios să le vedem rudele celor morți… încă n-am auzit vreun jurnalist că a făcut un reportaj la vreo înmormântare….

  2. Stimata redactie,cat mai acceptati acest troll rus pe pagina de comentarii ?Sincer ,va indeparteaza cititorii,ura astuia fata de autoritati,orice ar face bine, mai ales-culmea,nu?-este de gasit doar pe sputnik moldova sau psd Kiseleff! E adevarat,au ordin pe unitate sa se raspandeasca pe site-urile cu vederi democratice,anticomuniste,pentru a produce neincredere in autoritatile anti comuniste,antibolsevice.Oricine dintre politicienii care critica guvernul liberal este apreciat de trolii rusi si chinezi,,mai ales cei care se doresc tot o alternativa la psd si cozile lor -aldesi ponta-chinez de romania ,cum e usereplus! Ar trebui sa moderati aceste comentarii,sau sa le verificati sursele,conturile de pe unde posteaza…cate odata,in astfel de situatii,mai ales in contextul grav in care ne aflam, verificare si moderare nu e totuna cu cenzura…

  3. Tataru este un ministru bun al sanatatii, este aplicat si la obiect, are actiune si gandeste preventiv, macar daca ar pricepe romanii, aia indisciplinati, sa asculte si sa faca ce spune omul. Suceava este o adevarata pacoste, dupa primul focar, redresat cu greu de medicii militari, apare altul la centrul ala de recuperare neuro-psihica. Si de parca nu era destul in Moldova, si spitalul judetean din Botosani a luat-o pe urma celui din Suceava, cum dracu de n-au invatat nimic din experienta tragica a spitalului judetean din Suceava? Cata incompetenta si nesimtire la conducerea spitalului, cat si a DSP Botosani!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -