Activitatea economică în zona euro a înregistrat în decembrie cel mai semnificativ declin din ultimii patru ani, pe fondul sporirii tensiunilor comerciale şi a tarifelor vamale, conform unui studiu realizat de compania de analize financiare Markit, transmite Reuters. Evoluția economiei românești este strâns corelată cu cea a UE în condițiile în care trei sferturi din exporturi merg către spațiul economic european.
Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut în decembrie la 51,1 puncte, de la 52,7 puncte luna precedentă, potrivit unei estimări a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este cel mai scăzut nivel din 2014, iar declinul depăşeşte estimările analiştilor, care se aşteptau ca indicele să scadă la 51,3 puncte.
Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.
Declinul activităţii economice în zona euro reprezintă o veste proastă pentru Banca Centrală Europeană (BCE) care a încheiat în decembrie programul său masiv de achiziţii de active, unul dintre principalele surse de stimulare a creşterii economiei regiunii.
În trimestrul trei din 2018 zona euro a înregistrat o creştere de doar 0,2%, cel mai slab ritm din ultimii patru ani, iar datele recente indică că această evoluţie va continua probabil şi în acest an. Totuşi, unii analişti intervievaţi de Reuters se aşteaptă la un avans al PIB-ului zonei euro de 0,4% în ultimele trei luni din 2018.
Conform celor mai recente prognoze ale BCE, publicate în decembrie, PIB-ul zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 1,7% în 2019, mai puţin decât avansul previzionat anterior, de 1,8%, notează Agerpres.
Cifrele de mai sus scot la iveală crima economică produsă de guvernarea PSD-ALDE. Astfel, în loc să pregătească finanţele publice şi economia în general pentru o inevitabilă recesiune – prin măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi de stimulare a investiţiilor – actuala putere a făcut exact pe dos. Guvernele PSD-ALDE au mărit nejustificat consumul, inclusiv salarii şi pensii în sectorul public (plus cheltuielile administraţiei, pensii speciale etc.), în condiţiile în care România nu are bani, ci se împrumută pentru a-şi acoperi costurile lunare ale statului. Deciziile iresponsabile de a arunca cu bani în populaţie au fost luate strict din motive politice, din nevoia de a închide gura cetăţenilor pentru ca PSD şi ALDE să continue atacul la statul de drept.
CRIZA PIEŢEI IMOBILIARE
Primul mare semn că economia intră pe un trend periculos este prăbuşirea tranzacţiilor imobiliare. Numărul acestora a scăzut pe anul trecut cu un procent mediu de 30%. Sunt multe cauze, dar esenţială este proasta guvernare. Criza investitorilor, mici sau mari, în economia României este parte din recesiune.
Oamenii au refuzat să-şi mai rişte economiile, cumpărând case sau terenuri, ceea ce a scăzut numărul tranzacţiilor şi presează acum pentru prăbuşirea preţurilor. Mulţi şi-au lichidizat investiţiile, vânzându-şi proprietăţile înainte de a fi prea târziu. În plus, criza economică şi măsurile de taxare a mediului bancar vor duce şi la mai multă reţinere la creditare, ceea ce iarăşi va afecta piaţa.
Preşedintele Asociaţiei Analistilor Financiar-Bancari din România, Iancu Guda spune că, în 2019, salariile angajatilor din mediul privat nu vor mai creste în ritmul din 2019 (de amintit şi că salariile de la stat au fost deja plafonate, din criză de bani la buget – nota redacţiei). Dar mai grav, susţine el, oamenii vor fi mai puţin siguri pe locul lor de muncă, prin urmare vor fi şi mai puţin dispuşi să contracteze credite, ceea ce evident că va influenţa negativ piaţa, la final.
