Acuzate vehement de propaganda de stânga și de dictaturi că sunt militariste și se înarmează pentru a umple conturile industriei de armament, puterile din NATO și-au redus drastic forțele armate, în realitate, după 1990. Cifrele arată că, în ajunul declanșării invaziei rusești în Ucraina, scăderea ajunsese în multe cazuri la peste 60%. Acum, inversarea acestui trend se dovedește foarte dificilă, pentru că industria de armament are o capacitate redusă.
Rusia încearcă să ostilizeze opinia publică – inclusiv în România – față de ideea pregătirii țărilor europene pentru o eventuală agresiune, punând în mișcare un întreg aparat de propagandă. Tema principală este o teorie a conspirației veche de cel puțin 70 de ani, folosită intens și în perioada Uniunii Sovietice de agenții Moscovei: de fapt, e vorba de interesele industriei de armament, care corupe politicienii și consumă resursele destinate, în mod normal, educației, sănătății și altor domenii.
Cu alte cuvinte, se insistă pe ideea că înarmarea țărilor europene ar fi o afacere și nu o necesitate, în condițiile agresivității tot mai mari a Rusiei și a altor dictaturi, precum China,Iran ori Coreea de Nord. O însemnată parte a publicului cade în capcană, gândindu-se ce s-ar putea face cu banii care acum sunt băgați în repornirea fabricilor de armament.
Faptele demonstrează exact contrariul. După 1990, țările NATO și-au redus masiv forțele armate, până aproape de irelevanță în unele cazuri. Lipsa de comenzi a făcut ca industria de armament să-și închidă treptat capacitățile până la nivelul la care azi nu are cum să onoreze comenzile.
Aceeași industrie de armament, acuzată că ar avea controlul asupra politicienilor, nu reușește să-i convingă, de fapt, pe aceștia să bage suficienți bani în repornirea capacităților de producție. Europa n-a izbutit, de peste un an, să pună în mișcare noi fabrici de armament, acest lucru estimându-se că va fi posibil abia din 2025.
În acest timp, Rusia a trecut deja pe picior de război încă din 2023, iar producția de muniție și de tancuri a crescut de 5-6 ori față de 2022.
Un grafic făcut de STATISTA arată cum Germania, Italia și Franța și-au redus forțele armate, din 1990 până în 2021, cu peste 60%. Spania și le-a redus cu peste 50%, Marea Britanie – cu 49%, Turcia – cu 42%, iar SUA – cu 38%.
