Ziua de sâmbătă, 26 februarie, a fost marcată de două decizii cruciale ale Germaniei, în confruntarea titanică dintre Ucraina invadată și Rusia cotropitoare.
1. Guvernul de la Berlin a renunțat la vestita ei prudență și a anunțat că va livra Ucrainei arme esențiale: 500 de rachete sol-aer (pentru doborârea avioanelor, a elicopterelor și a dronelor rusești) și 1.000 de arme anti-tanc (pentru zdrobirea blindatelor lui Putin).
2. Guvernul condus de Olaf Scholz și-a dat acceptul, în sfârșit, pentru decuplarea Rusiei de la sistemul interbancar de comunicaţii internaţionale SWIFT. Germania a fost ultima țară din UE care a zis „da” acestei „opțiuni nucleare” în sistemul financiar, astfel încât acum sunt de acord „27 din 27”, iar decizia va fi luată rapid.
După ce a invocat anterior o „responsabilitate istorică” prin refuzul de a vinde arme Ucrainei în cazul unui război cu Rusia, cancelarul german Olof Scholz (63 de ani) anunță că Guvernul de la Berlin va trimite Ucrainei rachete sol-aer și arme antitanc, după ce armata lui Vladimir Putin a atacat Ucraina.
Germania va livra Ucrainei „cât mai repede posibil” 1.000 de lansatoare de rachete şi 500 de rachete sol-air de tip Stinger, pentru a ajuta această ţară să facă faţă invaziei armatei ruse, a anunţat sâmbătă Guvernul de la Berlin, citat de BBC News.
Mișcarea marchează o schimbare majoră de abordare față de politica consecventă de lungă durată a Germaniei, prin care interzicea exporturile de arme către zonele de conflict.
„Agresiunea rusă împotriva Ucrainei marchează o schimbare de epocă, ea ameninţă ordinea postbelică stabilită. În această situație, este de datoria noastră să sprijinim Ucraina cât mai bine în apărarea ei împotriva armatei invadatoare a lui Vladimir Putin”, a declarat cancelarul Olof Scholz.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Hebestreit, a transmis că Germania va începe să furnizeze Ucrainei arme din stocurile Bundeswehr (Armata germană), transmite Agerpres.
Totodată, Guvernul german a autorizat Estonia să livreze Ucrainei mai multe echipamente de artilerie din stocurile vechi ale Germaniei de Est.
Anterior, Germania autorizase Olanda să livreze Ucrainei 400 de rachete antitanc Stinger, de fabricaţie germană. Este și aceasta o schimbare majoră față de interdicţia anterioară pe care o impusese asupra trimiterii de armament letal în zone de conflict.
Artileria trimisă în Estonia este formată din tunuri Howitzer care au fost livrate iniţial Finlandei de Bundeswehr, în anii 1990, sub anumite condiţii, şi ulterior au ajuns la Estonia. Acordul dintre Finlanda şi Estonia stipulează că Germania trebuie să fie de acord cu transferul.
Tunurile Howitzer sunt model D-30 cu calibrul de 122 milimetri, produs de Uniunea Sovietică la jumătatea anilor 1950. Fosta Armată Naţională Populară din fosta RDG avea peste 400 de arme de acest tip.
Potrivit Ministerului Federal al Economiei şi Protecţiei Climatice, tot sâmbătă a mai fost autorizat şi exportul către Ucraina a 14 vehicule cu blindaj superior. Vehiculele sunt folosite pentru protecţie personală şi, dacă este nevoie, pentru scopuri de evacuare, a anunţat ministerul german.
În plus, până la 10.000 de tone de combustibil urmează să fie livrate Ucrainei via Polonia.
Sâmbătă dimineaţa, Guvernul german a livrat un transport de 5.000 de căşti de protecţie pe care le-a promis luna trecută armatei ucrainene, măsură care a fost primită cu ironie de cei care îşi exprimau părerea că Berlinul trebuie să facă mai mult.
La sfârșitul anului trecut, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat public Germania că împiedică inclusiv livrarea de armament defensiv Kievului, de tipul armelor anti-dronă și dispozitive speciale care pot detecta lunetiști camuflaţi.
„Germania ne-a împiedicat recent să obţinem încărcături de arme anti-dronă şi sisteme împotriva trăgătorilor de elită în cadrul cooperării cu NATO şi care sunt arme exclusiv defensive”, a declarat Zelenski.
Acuzaţii similare au fost lansate şi de către ministrul ucrainean al Apărării, care a învinovăţit Germania de blocarea furnizării de armament Kievului prin intermediul NATO, în ciuda avertismentelor SUA privind o posibilă invazie rusă.
„Opțiunea nucleară” SWIFT: Italia, Cipru, Ungaria, Germania
Ultimele 4 țări din UE care păstrau rezerve sau chiar se opuneau decuplării Rusiei de la sistemul interbancar de comunicaţii internaţionale SWIFT – Italia, Cipru, Cipru, Ungaria și Germania – și-au dat acordul, sâmbătă, pentru această „opțiune nucleară” în plan financiar.
Anunțul a fost făcut de autoritățile de la Kiev, care au purtat discuții cu țările europene.
Italia și-a dat acordul după ce a primit garanții de la partenerii euro-atlantici că va avea alternative energetice viabile pentru a înlocui gazele rusești, care acum reprezintă 40% din consumul de gaze din Peninsulă.
Acordul Ciprului era considerat greu de obținut, deoarece insula din Mediterana este o destinație majoră a investițiilor rusești.
Premierul Poloniei a declarat sâmbătă că și Ungaria și-a dat acordul pentru această măsură dură aplicată Moscovei.
Germania a anunțat că vrea restricții „țintite și funcționale” pentru Rusia în cadrul sistemului de plăți SWIFT, relatează BBC.
„Avem nevoie de o restricție țintită și funcțională”, au spus ministrul de Externe, Annalena Baerbock, și ministrul Economiei, Robert Habeck, într-o declarație comună.
Guvernul încearcă să „limiteze daunele colaterale” ale restricțiilor, „în așa fel încât să afecteze oamenii potriviți”, au adăugat aceștia.
Germania este ultima țară din UE care a renunțat la opoziția privind blocarea Rusiei din sistemul de plăți SWIFT. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este „recunoscător” țărilor UE pentru această decizie.
Și președintele american Joe Biden și-a dat acordul de a scoate Rusia din sistemul SWIFT, iar decizia urmează să fie anunțată curând, susțin surse de la Casa Albă.
„Mișcarea SWIFT” este considerată „opțiunea nucleară”, când e vorba de sancțiunile împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei.