Sinodul BOR – neputincios în fața celor 8.350 de euro încasați ca venit lunar de „influencer”-ul Constantin Necula?
În urmă cu aproximativ două luni, Biserica Ortodoxă Română a fost tulburată de un scandal declanșat de implicarea preotului Constantin Necula, cunoscut „influencer” al BOR, într-o activitate discutabilă, dar profitabilă financiar, sub pretextul propovăduirii învățăturii creștine. La acel moment am realizat o investigație jurnalistică pe care am publicat-o sub titlul „Acești bogați care controlează Biserica Ortodoxă Română. Cazul preotului-«influencer» Constantin Necula – predicatorul nabab”.
Concluzia investigației noastre a fost că, în perioada 2021–2022, preotul Constantin Necula a reușit să încaseze un venit de aproximativ 8.350 de euro pe lună, o sumă considerabilă de bani, la care nici nu îndrăznesc să viseze confrații lui care sunt preoți prin parohiile sărace și depopulate ale BOR (tot mai multe, pe fondul crizei politice și economice în care se afundă țara!).
Am așteptat cu interes reacția Patriarhiei Române și mai ales, a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române cu privire la lăcomia „influencer”-ului pr. Constantin Valer Necula. Până la acest moment, oficialii BOR nu au comunicat vreo decizie pe subiectul în discuție. Probabil, banii „influencer”-ului sunt suficient de mulți pentru a-i oferi acestuia liniște și protecție…
Lăsând Sinodul BOR să se spele pe cap cu lacomul preot Necula, noi continuăm publicarea investigației jurnalistice pe care o realizăm pe subiectul bogățiilor imense pe care le acumulează elita teologic-universitară, administrativ-bisericească și episcopală a Bisericii Ortodoxe Române. Bogății care sunt acumulate fără ca activitatea acestei elite bisericești, în cele trei dimensiuni ale sale – învăţătorească, sfinţitoare şi pastoral-misionară – să genereze în societatea românească efectele morale așteptate.
Rețeaua Facultăților de Teologie din cadrul BOR. Studiul de caz nr. 1: Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” București
Pe site-ul Patriarhiei Române aflăm că BOR patronează nu mai puțin de 14 instituții de învățământ teologic universitar, în condițiile în care pe teritoriul României funcționează doar 6 Mitropolii în componența BOR.
Numărul mare de facultăți de teologie, la care se adaugă și seminariile/liceele teologice ortodoxe, au generat un fel de inflație de absolvenți de Teologie. Efectele nu s-au lăsat așteptate. Numărul candidaților înscriși pentru a urma cursurile la seminariile și facultățile de Teologie Ortodoxă a scăzut de la an la an, calitatea absolvenților acestor instituții (urmare a scăderii standardelor la admitere) a scăzut vertiginos și, implicit, calitatea teologică și duhovnicească a preoților și a ierarhilor care au urmat studii teologice universitare după 1989 au fost tot mai scăzute.
Cum spuneam, efectele se văd în prăbușirea morală a națiunii române, lipsită de păstori duhovnicești vrednici.
Una dintre cele mai importante instituții universitare de învățământ teologic ortodox este Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” București. Nivelul de transparență cu privire la veniturile încasate de membrii corpului profesoral al acestei facultăți – precum și de colegii lor din Universitatea București – este unul foarte scăzut.
Pe site-ul Universității din București am găsit doar câteva declarații de avere și de interese depuse de profesorii de la Facultatea de Teologie pentru perioada 2022-2023, deși Legea nr. 176/2010 stabilește ca aceste declarații să fie depuse spre consultare publică până la data de 15 iunie a fiecărui an.
În consecință, acolo unde a fost necesar, am consultat declarațiile pentru perioada 2021–2022. Iată ce am aflat!
Decanul pr. prof. dr. Constantin Preda
În prezent, funcția de decan al Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” București este deținută – conform site-ului instituției – de preot profesor doctor Constantin Preda. Conform declarației de avere depusă pentru perioada 2021–2022 (cu precizarea că la acel moment ocupa funcția de prodecan al facultății, deci era o treaptă mai jos), averea materială a părintelui-decan era formată din:
- o casă de locuit în suprafață de 210 metri pătrați, situată în localitatea Mogoșoaia și cumpărată în anul 2015;
- un autoturism Volkswagen fabricat în anul 2016, primit ca moștenire.
Decanul facultății are un credit deschis la CEC Bank, în anul 2015, în valoare de 315.899 de lei, scadent în anul 2043.
În perioada 2021–2022, pr. prof. dr. Constantin Preda a încasat bani din două surse: de la Facultatea de Teologie (în calitate de profesor) și de la administrația bisericească (în calitate de preot), după cum urmează:
- 138.057 de lei pe an (11.500 de lei pe lună), adică aproximativ 27.600 de euro pe an (2.300 de euro pe lună) de la Facultatea de Teologie;
- 35.589 de lei pe an (1.150 de lei pe lună), adică aproximativ 7.100 de euro pe an (600 de euro pe lună) de la administrația bisericească.
În total, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” București, pr. prof. dr. Constantin Preda, a încasat în perioada 2021–2022, slujind Bisericii Ortodoxe Române, suma de 173.646 de lei pe an (14.470 de lei pe lună), adică aproximativ 34.700 de euro pe an (2.900 de euro pe lună).
Prodecanul pr. prof. dr. David Pestroiu
Preotul profesor doctor David Pestroiu este prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” București. Declarațiile de avere și de interese aferente perioadei 2022–2023 au apărut, cu oarecare întârziere, în baza de date a Universității din București.
Conform declarației de avere nr. 2006473, prodecanul Facultății de Teologie din București pare a fi un foarte bun chivernisitor al averii personale.
Familia părintelui prodecan deține două terenuri din categoria „intravilan”: unul la Lipia (jud. Ilfov), cu suprafața de 2.376 mp, și unul în București, cu suprafața de 27 mp.
Începând din anul 2022, soția părintelui prodecan, d-na Pestroiu Emanuela (profesoară la un colegiu din București), este fericita proprietară a unui teren extravilan, în suprafață de 847 mp, aflat în Grecia și dobândit (nu este foarte clar precizat) prin contract de vânzare-cumpărare și moștenire.
Familia prodecanului de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” București deține un apartament în București, cu suprafața totală de 122 de metri pătrați.
Din anul 2022, tot soția părintelui decan, d-na profesor Pestroiu Emanuela, este fericita proprietară a unei case de locuit cu suprafața de 162 mp, aflată în Grecia, în localitatea Chilonari.
Nu am găsit o localitate cu acest nume, dar am aflat de la Google că există Chelonaria, una dintre destinațiile turistice exotice ale Greciei…
Mobilitatea părintelui prodecan este asigurată de un autoturism marca Kia Sorento (fabricat recent, în anul 2020), conform informațiilor oferite prin declarația de avere.
În septembrie 2022, părintele prodecan și-a mărit averea prin încasarea sumei de 106.000 de euro din vânzarea unui apartament.
Prodecanul deține în conturi bancare sumele de 26.813 lei (aproximativ 5.400 de euro) și 23.537 de euro, adică un total de aproximativ 29.000 euro rezerve bancare. Părintele Pestroiu are și datorii la bănci, în valoare totală de 198.627 de lei (aproximativ 40.000 de euro). Cel mai vechi credit datează din 2021, iar ultima scadență este în 2025.
În perioada mai 2022 – mai 2023, prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” București, pr. prof. dr. David Pestroiu, a încasat:
- 151.391 de lei, ca profesor, de la Universitatea din București;
- 980 de lei, ca preot, de la Arhiepiscopia București;
- 62.128 de lei, ca preot, de la Protoieria Sector 4 București.
Totalul sumelor încasate de părintele prodecan pr. prof. dr. David Pestroiu, în slujirea Bisericii Ortodoxe Române, este de 214.499 de lei pe an, adică aproximativ 43.000 de euro (în medie, 3.500 euro pe lună).
Directorul de departament pr. conf. dr. Marian Vild
Departamentul de Teologie Istorică, Biblică și Filologie al Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din București este condus de pr. conf. dr. Marian Vild, în funcția de director.
Nu am găsit declarația de avere aferentă perioadei 2022–2023 și, prin urmare, am folosit declarația de avere pentru perioada 2021–2022. Conform acestui document, părintele director deține un teren intravilan în suprafață de 1.224 metri pătrați (împreună cu soția), precum și o casă de locuit în suprafață de 270 mp (împreună cu soția), finalizată în 2016.
În proprietatea părintelui director se mai află și două autoturisme: Seat Altea (fabricat în 2007) și Peugeot 307 (fabricat în 2005).
În iunie 2022, pr. conf. dr. Marian Vild deținea suma de 23.000 de euro (proveniți din vânzarea unui apartament), într-un cont deschis în 2021.
Veniturile totale încasate de pr. conf. dr. Marian Vild, în perioada 2021–2022, de la Universitatea din București, slujind Bisericii Ortodoxe Române, au fost de 141.722 de lei pe an (11.810 lei pe lună), adică aproximativ 28.300 de euro pe an (2.360 de euro pe lună).
Părintele director este fericitul tată a cinci copii, iar soția este înregistrată la Primăria Brănești ca asistent personal (cu un venit modest, de 22.000 de lei pe an).
Curios este faptul că în declarația de avere a pr. conf. dr. Marian Vild nu sunt precizate eventualele venituri încasate ca preot, deși în propriul CV precizează că este preot la biserica „Buna-Vestire” din Pantelimon (lângă București). Poate că părintele director este doar preot onorific și nu încasează salariu din slujirea preoțească…
Directorul de departament pr. prof. dr. Nicuşor Beldiman
Celălalt department al Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din București, cel de Teologie Sistematică, Practică şi Artă Sacră, este condus de pr. prof. dr. Nicuşor Beldiman.
Cea mai recentă declarație de avere depusă pe site-ul Universității din București este cea pentru perioada 2021–2022. Conform acestei declarații, părintele director Beldiman are în proprietate un apartament de 80 de metri pătrați (împreună cu soția), dobândit în anul 2016, în București, precum și un autoturism nou-nouț, marca Volkswagen Touareg (fabricat în 2021).
Tot în 2021, părintele director a încasat, din vânzarea unui autoturism mai vechi, suma de 2.500 de euro.
Părintele Beldiman are credite bancare în valoare totală de 338.723 de lei. Cel mai vechi credit a fost contractat în 2016, iar ultima scadență este în 2046.
În perioada iunie 2021 – iunie 2022, pr. prof. dr. Nicuşor Beldiman a încasat, din slujirea Bisericii Ortodoxe Române, următoarele venituri:
- 143.684 de lei de la Universitatea din București, ca profesor la Facultatea de Teologie;
- 55.120 de lei de la Patriarhia Română, în funcția de Consilier patriarhal;
- 37.366 de lei de la Protoieria Sector 6, ca preot.
În total, din slujirea Bisericii Ortodoxe Române, părintele director Beldiman a încasat 236.170 de lei, adică aproximativ 47.000 de euro pe an (în medie, aproape 4.000 de euro pe lună).
Directorul Școlii Doctorale – conf. dr. Adrian Nicolae Lemeni
Școala Doctorală a Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din București este condusă de conf. dr. Adrian Nicolae Lemeni, a cărui declarație de avere pentru perioada 2022–2023 nu se află, deocamdată, în baza de date a Universității din București.
În consecință, am utilizat declarația de avere nr. 672745 pentru perioada 2021–2022, depusă în data de 5 mai 2022. Conform acestei declarații, domnul director de Școală Doctorală deține un teren intravilan în suprafață de 1.100 de metri pătrați, în localitatea Otopeni (București), cumpărat în anul 2021.
Conf. dr. Adrian Nicolae Lemeni este fericitul proprietar (alături de soție) a trei apartamente, toate aflat în Sectoru 1 București, dobândite prin cumpărare în 2013, 2016 și 2018, în suprafață totală de 173 metri pătrați.
Mobilitatea domnului Lemeni este asigurată de un autoturism Volkswagen, fabricat în 2013.
Declarația de avere ne revelează un fapt inedit: domnul Adrian Nicolae Lemeni este pasionat de investițiile în metale prețioase, mai exact în aur! Directorul Școlii Doctorale a Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din București deținea, la data depunerii declarației de avere (mai 2022), o cantitate de aur cu o valoare estimată de 160.000 euro!
Pe lângă rezerve în aur, dl. Lemeni deținea și rezerve bancare consistente: 101.000 de euro într-un depozit bancar deschis în anul 2018.
Directorul Școlii Doctorale a Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din București este însă și dator la terți, anume la dl. Corde Vasile, care i-a împrumutat, în 2022, suma de 150.000 de euro, pe care dl. Lemeni trebuie s-o returneze până în 2023, adică anul acesta.
Un supliment de venituri i-au fost asigurate d-lui Lemeni și de încasări din chirii, în valoare de 13.285 de lei (aproximativ 2.600 de euro).
Conf. dr. Adrian Nicolae Lemeni a încasat, în perioada mai 2021 – mai 2022, suma de 148.222 de lei de la Universitatea din București, adică aproximativ 30.000 de euro. La această sumă se adaugă încă 25.114 lei (peste 5.000 de euro) încasați ca expert-formator Educație, primiți în cadrul Proiectului „Alege Școala” (implementat de Patriarhia Română).
În total, dl. Lemeni a încasat, slujind Biserica Ortoxă Română, suma de 173.336 de lei (35.000 de euro) pe an, adică aproximativ 14.500 de lei (aproape 3.000 euro) pe lună.
Fostul decan pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu
Conform Declarației de avere nr. 2563474 (depusă la 30 de zile de la încetarea ocupării funcției), părintele profesor dr. Ioan Moldoveanu deține (împreună cu soția) un apartament în București, cu suprafața de 145 de metri pătrați, cumpărat în anul 2007.
Mobilitatea părintelui profesor este asigurată de un autoturism Mercedes nou-nouț, fabricat în 2022!
Declarația de avere ne dezvăluie pasiunea părintelui Moldoveanu pentru bijuterii, pe care le-a dobândit în perioada 1991–2022 și a căror valoare este estimată la 5.000 de euro.
Fostul decan al Facultății de Teologie București deține rezerve bancare în valoare totală de aproximativ 91.000 de lei (18.200 de euro) și nu are datorii la bănci.
În slujirea Bisericii Ortodoxe Române, părintele ex-decan a încasat salarii în valoare de:
- 173.037 de lei de la Universitatea din București, în calitate de profesor la Facultatea de Teologie;
- 34.514 lei de la Arhiepiscopia București, ca preot.
Astfel, în slujirea BOR, părintele profesor Moldoveanu a încasat anual 207.551 de lei, adică aproximativ 41.500 de euro (în medie, 3.500 de euro pe lună).
Părintele ex-decan a mai încasat ceva bănuți și de la Arhiepiscopia Greciei, probabil în calitate de preot slujitor la paraclisul Ambasadei Greciei la București, în sumă totală de 17.813 de euro, astfel că venitul total anual acumulat prin slujirea Bisericii lui Hristos se ridică la aproximativ 59.500 de euro pe an (în medie, aproape 5.000 de euro pe lună).
Concluzii de etapă
Mulți dintre preoții amintiți în acest episod al anchetei noastre jurnalistice predică despre smerenie, cumpătare, modestie și alte virtuți creștine.
Îi puteți auzi la predicile pe care le rostesc solemn în bisericile unde slujesc, îi puteți întâlni la seminarii, simpozioane și dezbateri despre rolul Bisericii în societate, îi puteți viziona/audia la TV Trinitas sau Radio Trinitas ori le puteți citi pledoariile în paginile cărților, cursurilor și articolelor pe care le semnează.
Atunci când veți mai fi martori la predicile lor, să vă reamintiți că acești oameni sunt membri în elita financiară și de putere a părții lumești a Bisericii Ortodoxe Române și că dețin averi substanțiale, la care preoții amărâți din parohiile sărace ale BOR nici nu îndrăznesc să vizeze…
… și reamintindu-vă toate acestea, să puneți prețul corect pe predicile lor!
VA URMA
***
Exista o categorie de „trei popi iti da”, devenita tare guraliva si activa pe retele sociale. Profitand de naivitatea fraierilor, acesti popi imbrobodesc si vorbesc cu limba dulce pe sufletelul celor care se uita in gura lor. A aparut o alta categorie de duhovnici diferita de unul ca Cleopa care vorbea limbaj de lemn. Dupa spovedanie curge banetul fara numar. Singura diferenta intre un manelist si un popa este ca ultimul imbraca uniforma si da parandarat la Marele Alb, in rest amandoi behaie pentru bani.
Inca nu se face diferenta intre credinta si religie.
O vizita in cimitir la mormant cu popa costa intre 200 – 500 lei, dupa buzunarul fiecaruia. O inmormantare este 500 lei popa si 200 lei dascalul. Este una dintre cele mai sigure meserii daca ai parohie numeroasa cu cimitir. Bine spunea titlul cartii din Filantropica, Nimeni nu moare pe gratis.
De doua mii de ani tine smecheria. Crestinismul este o varianta antica de comunism. La fel de distructiv si subversiv ca si cel modern.
Naivii dau averile bisericii, iar popimea este o corporatie influenta ce intoarce rezultatele alegerilor din Romania.
Biserica trebuie sa deconteze dezastrul produs prin implicarea in politica. E timpul.
Duhovnicul Cleopa era slavofil si anti Roman si cu totul depasit de timpuri. O dezamagire.
Daca i-ar vedea, Iisus, S-ar lasa din nou rapus!!!
Dar cum nu-i vede, Saracu’, astia de-aia-si umple sacu’!
Articol răuvoitor. Prezentați sumele pe care le încasează brut. Și oricum, preoții/profesorii prezentați muncesc pentru venitul lor, care în comparație cu venitul altor persoane este destul de mic. Care-i răul? Că au venit cinstit ca urmare a studiilor și a locului de muncă pe care-l ocupă?! Să nu mai zic, „!!!35.589 de lei pe an (1.150 de lei pe lună), adică aproximativ 7.100 de euro pe an (600 de euro pe lună) de la administrația bisericească”, din matematica mea, 1.150 de lei nu înseamnă 600 de euro!!! Aici de exemplu : !!!„Părintele director este fericitul tată a cinci copii, iar soția este înregistrată la Primăria Brănești ca asistent personal (cu un venit modest, de 22.000 de lei pe an)”!!! Ați uitat să precizați că rezultă un venit, brut,pe lună de aproximativ 1800 lei. .Sunt persoane care câștigă în românica 10000 de euro lunar, pensii de 2000-3000 de euro. Majoritatea celor menționați au rate sau alte datorii, din câte se vede, și nici nu au mașini fabuloase. Nu au case „de top”. Nici nu mă aștept că aprobați comentariul meu. P.S. Dacă spuneați de mașini ca Lamborghini, Ferrari, Porsche, Bugatti poate erați mai credibili. Sau sunteți credibili pentru ignoranți.
Sunt discutate veniturile prezentate în declarațiile de avere de către politicieni, manageri de instituții publice, medici care conduc spitale publice, magistrați din Justiție sunt discutate prin presă. Cred că e normal să fie discutate și salariile preoților care conduc Biserica. Nu știu dacă e la îndemâna oricărui român să-și permită zeci de mii de euro în conturi bancare ori o casă de vacanță în Grecia. Nu știu câți români își permită să cumpere mașini noi, fabricate foarte recent, prin 2020, 2021, 2022 și de mărci ca Mercedes, Volkswagen ori Kia. Oare câți români au în casă aur în valoare de 160.000 euro sau bijuterii de 5000 de euro? Câți români își permit credite de sute de mii de lei sau zeci de mii de euro pe care să le și plătească? Să ai un credit așa de mare înseamnă că ai și banii din care să-l achiți. Mai e vorba și de domeniul profesional. Dânșii sunt preoți, vorbesc la biserică despre smerenie, cumpătare. E ușor să vorbești despre virtuți atunci când ai tot confortul cu mult peste media comunității asigurat pentru tine și familia ta. Cred că e o contradicție în termeni.
Adam,
Se vede din avion ca esti rau intentionat, probabil trol coautor al articolului.
Citeste cu atentie declaratia de avere a profesorului care are 160000 de euro in conturi! Si care NU e si preot, nota bene, este laic!!! Sotia lui este cardiolog si castiga din clinici particulare peste 6000 de euro pe luna, care se adauga la cei 2500 adusi de el din veniturile profesorale. Si mai e un profesor in aceeasi situatie. Asta justifica din plin averea lor. Sunt oameni care impreuna aduc in casa peste 10000 de euro pe luna…
Iar la cel cu casa in Grecia, rezulta limpede ca achizitia e consecinta unei mosteniri pe numele sotiei, iar mostenirea nu face obiectul partajului intre soti nici macar daca este dobandita in timpul casatoriei si nu are nicio legatura cu veniturile din profesorat/preotie ale sotului. Citeste putina legislatie!…
Or ai vrea ca sotiile de preot sa-ti ceara tie acordul pt cum sa-si cheltuiasca banii personali?!…
Concluzia: acest articol este o mocirla izvorata din proverbialul narav al romanilor invidiosi pe cei care o duc mai bine si care sunt intr-o eterna asteptare a mortii caprei vecinului… Mai mult, face parte probabil din odioasa campanie impotriva neomarxista impotriva Bisericii si a credintei.
Grețos, calomnios si penal deopotiva!
Huoooooooooooooooooooo
Din vocabular s-ar deduce ca articolul este scris tot de un preot/teolog ros de invidie si otravit de rautate.
Cei enumerati au toti statut de profesor universitar, au muncit pe branci ca sa ajunga aici si au un salariu normal pentru pozitia lor, identic cu al tuturor profesorilor universitari din celelalte domenii si din toata tara. De ce-ar avea un profesor de la teologie mai putin decat unul de la istorie sau georgrafie?!…
Articolul se incadreaza in mai multe delicte din codul penal: incalcarea vietii private, calomnie si prejudiciu de imagine. Ar merita ca cei vizati sa faca impreuna actiune in instanta si sa ceara despagubiri pe masura laturilor deversate asupra lor…
Societatea romaneasca e profund bolnava. Daca un preot cere bani de la enoriasi, fireste, asta este profund gresit. Dar daca un preot e cinstit in relatia cu enoriasii, dar a muncit ca un capiat nu doar in weekend, ci si de luni pana vineri, ca toti oamenii normali, pentru a-si face o cariera in domeniul invatamantului, societatea il condamna inclusiv pentru asta gandind, pesemne, ca preotul trebuie sa fie un cersetor. Practic e ca si cum el nu ar avea dreptul generic de a lupta pt o viata mai buna pt familia lui… Cand se vor pune lacate pe biserici din pricina deficitului clerical care se profileaza cat de curand, romanii sa isi aminteasca de toata teroarea mediatica la care au supus preotimea ani la rand. Caci niciun tanar licean cu un dram de inteligenta si onoare nu isi va mai asuma nici saracia si nici umilinta.
Biserica trebuie desființată…e o hoție și o manipulare. E drept că sunt ateu. Dar credința merge și fără biserică…ce atâta biserică nene ? Poți fi religios fără biserică.Bueeeey, toate donațiile merg la partid și clerici…care și clerici sunt politicieni. În spatele bisericii și fețelor bisericești se ascund adevărate mafii, adevărate bombe, dezastre… deșteptarea.