CEDO: Nu trebuie rejudecate procesele demnitarilor! „Chiar presupunând că desemnarea unui judecător, într-un complet de 5, nu a fost efectuată aleatoriu, nu rezultă încălcarea exigențelor art. 6 din Convenţie”

2
3873

Niște magistrați deștepți au găsit o informație extraordinară. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat într-un caz din Bulgaria, pe o speță similară celei din România – „constituirea nelegală a completurilor de 5 judecători”.

Concluzia CEDO e formidabilă: „Chiar presupunând că desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art. 6 din Convenţie din acest punct de vedere”.

Așadar, sentințele definitive ale completurilor de 5 judecători sunt temeinice, credibile și perfect valabile!

Este incredibil că, având aceste informații, Curtea Constituțională a României (CCR) le-a ignorat complet, ca și cum nu ar fi existat!

Cazul „Țanova-Geceva contra Bulgariei”

În hotărârea pronunţată la 15 septembrie 2015, în cauza „Țanova-Geceva contra Bulgariei”, nr. 43800/12, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut următoarele:

  • „106. Reclamanta mai susține că nu erau îndeplinite cerințele de independență și imparțialitate prevăzute la art. 6 din Convenţie de Curtea Administrativă Supremă. După ce a constatat că art. 6 era aplicabil procedurii în cauză, Curtea reiterează că, pentru a stabili dacă o instanţă poate fi considerată «independentă», în sensul art. 6, par. 1, trebuie să fie luate în considerare, în special, modul de numire și durata mandatului membrilor săi, existența unei protecții împotriva presiunilor exterioare și dacă există sau nu o aparenţă de independență (Findlay contra Regatului Unit, 25 februarie 1997, par. 73; Oleksandr Volkov contra Ucrainei, nr. 21722/11, par. 103). Imparțialitatea este definită prin lipsa de prejudecăți sau de părtinire. Conform jurisprudenţei constante a Curţii, existenţa imparţialităţii, în sensul art. 6, par. 1 din Convenţie, se stabileşte în baza unui demers subiectiv, în cadrul căruia se acordă atenţie convingerilor personale şi comportamentului unui judecător – cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de prejudecăţi personale sau părtinire într-o cauză, precum și printr-un demers obiectiv, în cadrul căruia se verifică dacă instanţa în sine, inclusiv prin compunerea sa, între alte aspecte, prezintă suficiente garanţii pentru excluderea oricărei îndoieli legitime în legătură cu imparţialitatea sa (a se vedea Wettstein contra Elveţiei, nr. 33958/96, par. 42; Oleksandr Volkov contra Ucrainei, nr. 21722/11, par. 104)”.
  • „108: În ceea ce privește completul de cinci judecători, reclamanta denunță modalitatea de desemnare a membrilor săi, dintre judecătorii Curții Administrative Supreme, care nu ar fi fost efectuată într-o manieră transparentă și aleatorie. Curtea reţine că reclamanta nu pune sub semnul întrebării imparțialitatea subiectivă a vreunui membru al completului. În ceea ce privește imparțialitatea obiectivă, Curtea reamintește că potrivit jurisprudenței sale, nu îi revine atribuţia de a examina, în principiu, validitatea motivelor pentru care o cauză particulară a fost atribuită unui judecător sau unei instanțe în mod special, dar trebuie totuși să se asigure că o astfel de atribuire este compatibilă cu cerințele de independență și imparțialitate. Este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiției și trebuie să fie luaţi în considerare mai mulți factori pentru repartizarea dosarelor de pe rolul instanţelor (Bochan contra Ucrainei, nr. 7577/02, par. 71, 3 mai 2007; Moiseiev contra Rusiei, nr. 62936/00, par. 176, 9 octombrie 2008). În prezenta cauză, Curtea constată că părțile nu se pun de acord cu privire la întrebarea dacă judecătorul raportor al completului de cinci judecători a fost desemnat sau nu în mod aleatoriu, conform legii. Cu toate acestea, chiar presupunând că desemnarea sa în complet nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art. 6 din Convenţie din acest punct de vedere”.
  • „Prin urmare, s-a constatat că, în speţă, nu a fost încălcat art. 6 din Convenţie”.

Hotărârea CEDO poate fi parcursă în integralitate la adresa: http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/AFFAIRE-TSANOVA-GECHEVA-c.-BULGARIE.pdf.

CITIŢI ŞI:

Dintre „eliberații lui Tudorel”, 18 criminali, 17 violatori şi 148 de tâlhari au revenit în puşcărie, în 13 luni. Este cadoul PSD-ALDE pentru români!

Poate să fie România EXCLUSĂ efectiv din Uniunea Europeană? Analiza unui expert

Tudor Chirilă: „Miza infractorilor este reluarea proceselor și tergiversarea lor până la PRESCRIEREA faptelor, pentru ca dosarele să se închidă fără VERDICT”

2 COMENTARII

  1. Ne putem astepta la orice sfidare.Toate reprezinta modalitati ca Romania sa se desprinda de EU sub aparenta de incompatibilitate de caracter, cu scopul subminarii EU, e simplu. E dorinta agentilor anti-vest de la noi, pusi pe deturnat tara din clubul tarilor civilizate unde masele mai au cat de cat ceva de spus. Ei vor dictatura. Nenorocirea e ca avem de-a face cu mafia infractorilor fara merite de vreo culoare. Bl

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here