O chestiune de constituționalitate în România a devenit prilej de nou atac diplomatic din partea Ungariei, ai cărei politicieni și-au făcut un obicei din a folosi politic, în bătălia lor internă, ce se petrece la București.
Ministrul de Externe al Ungarei, Peter Szijjarto, l-a acuzat vineri pe președintele Românei, Klaus Iohannis, că ar fi “un politician foarte anti-maghiar”.
România a răspuns prin ministrul său de Externe, Bogdan Aurescu: limbajul ungurilor este “inacceptabil și lipsit de respect”.
Totul a plecat – ca de obicei, în ultimul timp, în ceea ce privește guvernul de la Budapesta – de la o prostie și o superficialitate din partea oficialilor maghiari. Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională o lege votată de Parlament prin care Guvernul era obligat să înceapă tratative cu Ungaria pentru a se deschide un nou punct de frontieră între cele două țări.
Nimic nemaipomenit, numai că președintele nu putea promulga legea, pentru că era neconstituțională: deschiderea unui nou punct de frontieră este o chestiune care ține de puterea executivă, nu de ce legislativă. De altfel, președintele României a și scris, în motivarea cererii, că „iniţiativa declanşării negocierilor în vederea încheierii unui tratat internaţional în numele României aparţine în mod exclusiv puterii executive”.
Ministrul de Externe maghiar s-a ofuscat pe Facebook, așa cum face Donald Trump pe Twitter
Maghiarii lui Viktor Orbani au înțeles, însă, că are cineva ceva cu ei. Sau au simțit că e un bun prilej de a puncta electoral.
Urmând moda lansată de Donald Trump, de a face politica statului pe rețelele de socializare, Peter Szijjarto a scris pe contul său de Facebook:
„Din păcate, președintele României este un politician foarte antimaghiar. El se folosește constant de Ungaria și guvernul maghiar în campania electorală din România.
Mai mult, aduce în mod intenționat prejudicii cooperării maghiaro-române și nu se ocupă de chestiuni care sunt importante pentru popoarele maghiar și român.
Punctele de trecere a frontierei dintre cele două țări nu au doar valoare simbolică, ci și practică. Ele aduc mai aproape comunitățile din ambele părți și fac viața mai ușoară oamenilor care trăiesc în aceste zone.
Refuzul pentru cearea unui nou punct de trecere a frontierei înseamnă blocarea intenționată a apropierii dintre cele două națiuni.
Guvernul maghiar este dispus în continuare să dezvolte relațiile bilaterale, pentru că acesta este și interesul maghiarilor care trăiesc în Transilvania și Ținutul Secuiesc”.
Manipularea este grosolană: politicianul maghiar pretinde că Iohannis n-ar vrea să promulge legea pentru că ar avea un dinte împotriva Ungariei, și nu pentru că este, pur și simplu, neconstituțională. Iar în final aduce în discuție, fără nicio legătură cu subiectul, “interesul maghiarilor care trăiesc în Transilvania și Ținutul Secuiesc”.
MAE din România: „Scoaterea din context a intențiilor reale ale părții române denotă lipsa manifestă a informării și documentării adecvate a părții ungare“
Ministerul Afacerilor Externe din România a răspuns pe cale oficială, printr-un comunicat.
„MAE luat notă cu surprindere de reacția complet nejustificată, disproporționată și scoasă din context a ministrului ungar al afacerilor externe, postată astăzi pe pagina sa de Facebook, cu privire la transmiterea de către Președintele României către Curtea Constituțională a României a unei sesizări de neconstituționalitate asupra Legii pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kubekhaza (Ungaria) și face următoarele precizări:
Decizia Președintelui României de a transmite, conform competențelor sale, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kubekhaza (Ungaria) nu vizează oportunitatea deschiderii acestui punct de trecere a frontierei comune și nu este în niciun fel îndreptată împotriva Ungariei sau a minorității maghiare din România. Această decizie este, de fapt, fundamentată pe necesitatea respectării dispozițiilor constituționale referitoare la separarea puterilor în stat, deoarece, potrivit legislației române, inițiativa declanșării negocierilor pentru încheierea unui acord internațional aparține exclusiv puterii executive, neputând fi decisă printr-o lege.
Așa cum a reiterat în repetate rânduri, partea română își menține interesul sincer de construire a unei relații autentice de bună vecinătate și de cooperare în beneficiul reciproc al cetățenilor noștri, indiferent de etnie. De altfel, în punctul de vedere din luna mai 2020 al Guvernului României cu privire la această propunere legislativă se menționează explicit intenția la nivel executiv de a fi întreprinse demersurile uzuale, conform normelor aplicabile și practicii curente, în vederea consultării autorităților competente cu privire la inițiativa încheierii unui Acord cu partea ungară în vederea deschiderii punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche-Kubekhaza.
În concluzie, în lumina celor de mai sus, scoaterea din context a intențiilor reale ale părții române denotă inclusiv lipsa manifestă a informării și documentării adecvate a părții ungare cu privire la motivația sesizării de neconstituționalitate, disponibilă public”.
Guvernul Viktor Orban folosește Tratatul de la Trianon în stil Dragnea, ca să acuze Oculta Mondială, comploturi ale Opoziției interne și conspirații externe
Nu este primul incident provocat de guvernul lui Viktor Orban, în ultimii ani, cu vecinii Ungariei – și mai ales cu România.
Ultima oară când oficialii de la Budapesta au avut niște ieșiri deplasate a fost în urmă cu câteva săptămâni, când, pe 4 iunie, s-au împlinit exact 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Ungaria a pierdut atunci toate teritoriile locuite de alte popoare și pe care le stăpânea în cadrul Imperiului Austro-Ungar dezmembrat. Maghiarii au pierdut Croația, Slovacia, Banatul, dar mai ales “perla Coroanei Sfântului Ștefan”, Transilvania.
Este de înțeles că maghiarii nu s-au împăcat niciodată cu ideea acestui dezastru, dar regimul naționalist al lui Viktor Orban a transformat fantoma Trianonului într-un prilej meschin de campanie electorală internă, de propagare a teoriilor conspirației și de înveninare a relațiilor cu vecinii.
Pe 4 iunie 2020, Fidesz, partidul lui Viktor Orban, a făcut o proclamație bizară, în care sunt amestecate tot felul de marote folosite la manipularea opiniei publice interne în ultimii ani: emigranții, comploturi, conspirații mondiale – toate înfruntate, bineînțeles, de eroica putere de la Budapesta.
Tratatul de la Trianon ar fi fost destinat “să sape groapa Ungariei”, pentru că „nicio altă naţiune a lumii nu a trăit o asemenea tragedie şi ciuntire“. Apar în peisaj și partidele de opoziție din Ungaria, pe care Fidesz le acuză că sunt mână-n mână cu odiosul Occident și cu Oculta Mondială, urmărind să transforme țara într-un care “să poată fi exploatată economic, controlată politic și unde ei să poată aduce migranți”.
Opoziția “încearcă să înlocuiască guvernul național cu un cabinet marionetă care să poată duce la bun sfârșit misiunea Trianonului”, fiind gata să “renunțe la suveranitatea națională a Ungariei, să distrugă identitatea națională și realizările ei economice în schimbul puterii și banilor”.
Evident, actualul regim a salvat situația: “Datorită consecvenţei guvernului şi cooperării naţionale în ultimii 10 ani, Ungaria este mai puternică decât oricând în ultimul secol”.
De ce Puterea de la Budapesta continuă să agite problema Transilvaniei la 100 de ani după ce a pierdut-o
Câteva zile mai târziu, Viktor Orban a ținut un discurs agresiv, țintind spre România: “Frontiere are doar statul, nu și națiunea, iar cei care încă n-au înțeles acest lucru trebuie să se grăbească, pentru că timpul lor e pe terminate. (…) Suntem bucuroși să construim un viitor comun cu Slovacia, Serbia, Croația și Slovenia. Istoria a oferit o șansă, poate ultima pentru popoarele din Europa Centrală”.
Din enumerarea celor cu care Orban “e bucuros” să construiască viitorul lipsește – după cum se vede – România.
Explicația este atât electorală, de moment, cât și istorică. În Transilvania, Ungaria duce de aproape 30 de ani o intensivă politică de apropiere și fidelizare a comunității maghiare, pe care Viktor Orban a transformat-o, de o perioadă, în capital electoral. Cetățenii români de origine maghiară sunt sprijiniți cu investiții (pe care, în mod regretabil, propriul stat nu le-a făcut), li s-a dat și cetățenia ungară, și li se cere în schimb, la alegeri, să voteze cu Fidesz.
În plan istoric, Ungaria a considerat mereu Transilvania cea mai mare dintre pierderile suferite. Provincia era cea mai bogată dintre toate teritoriile exploatate de maghiari și locuite de alte popoare. Încă de la început, din 1919, guvernele maghiare care s-au succedat după dezmembrarea Austro-Ungariei au fost dispuse, în ultimă instanță, să recunoască desprinderea Slovaciei, Croației și a unor părți din Banat, dar nu și pierderea Transilvaniei.
Ceea ce nu au reușit politicienii unguri niciodată să explice a fost, însă, cum pot revendica un teritoriu unde, chiar și în 1919, după propriile lor recensăminte, maghiarii reprezentau un sfert din populație.
Dupa cum stiti aici ma pronunt mai mult pe probleme economice.
Asta este alta tampenie psd-ista. Populism.
de ce sa cheltuiesc bani pentru inca un puct de trecere al frontierei cand deja se discuta primirea Romaniei In Spatiul european.
Si apoi legea indiferent cum este trebuie respectata.
Ca in Ungaria legea este optionala este problema lor. dar sa-si vada de legile lor.
Am suortat cam mult aceasta obraznicie bozgoreasca.