În timpuri în care cad statuile istoriei moderne, Rusia este acaparată treptat de o dezbatere aparent minoră, dar cu mare semnificaţie naţională şi cu mize ce pot depăşi graniţele ţării: soarta mumiei lui Lenin.
Menținerea lui Lenin „prezentabil” costă 173.000 de euro pe an, după cum a anunţat recent BBC, citând oficiali ai Kremlinului. După dispariţia Uniunii Sovietice, Rusia s-a trezit pe cap cu o problemă suplimentară: cum să procedeze cu corpul celui care a declanşat revoluţia bolşevică din 1917, ce avea să nenorocească o lume-ntreagă, inclusiv România.
Dezbaterea e valabilă şi astăzi, iar criza Covid-19 i-a făcut pe unii lideri ai Opoziţiei să propună valorificarea mumiei pentru a obține fonduri necesare protejării sănătăţii populaţiei şi, practic, pentru plata facturii pandemiei.
Dacă nu există nici o cale de a-l îngropa pe Lenin, ce ziceţi de vânzarea lui? Ideea a fost pusă pe masă de Vladimir Jirinovski, eternul lider al partidului ultra-naționalist LDPR, a treia cea mai mare formațiune din parlamentul rus.
În fiecare an, aproximativ 450.000 de oameni se adună pentru a vedea cadavrul legendarului lider bolșevic, care a murit în 1924, la reședința sa din Gorki, în afara Moscovei.
Ideea de a-l face profitabil cel mai cunoscut „chiriaș” din Piața Roșie a început să se rostogolească atunci când, în Franța, omul de afaceri Stéphane Distinguin a propus vânzarea celebrului tablou cu Mona Lisa în schimbul a 50 de miliarde de euro, pentru a acoperi gaura financiară pe care Covid-19 o provoacă Hexagonului.
„Aici am putea vinde mumia lui Lenin. Există cumpărători: China, Vietnam… Odată cu vânzarea mumiei, bugetul poate obține mulți bani”, a copiat ideea cu Mona Lisa liderul ultra-naționalist Jirinovski.
Președintele rus Vladimir Putin s-a declarat împotriva înhumării trupului lui Lenin, „cel puțin atât timp cât avem printre noi multe persoane ale căror experiențe sunt încă legate într-un fel de realizările din perioada sovietică”.
Potrivit unui sondaj publicat în 2017 în legătură cu centenarul revoluției bolșevice, două treimi din ruși considerau că este timpul ca trupul neînsufleţit al lui Lenin să fie îngropat.
Țara este acum împărțită. Comuniștii cred că Lenin rămâne mai actual ca niciodată. Văd în el chiar o rețetă împotriva coronavirusului! Sau cel puțin o inspirație.
În luna martie, o delegație a Partidului Comunist din Rusia a decis să încalce regulile de carantină și să meargă la mausoleul lui Lenin din Piața Roșie pentru a comemora 150 de ani de la nașterea liderului bolșevic.
„Pentru a pune capăt actualei crize și pentru a învinge coronavirusul, hai să învăţăm din sfaturile lui Lenin și totul va fi bine”, a spus Ghenadi Ziuganov, liderul formației moştenitoare a fostului Partid Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS).
Imaginea lui Lenin nu mai este însă atât de puternică în rândul populaţiei, mai ales ca urmare a deschiderii arhivelor istorice. Astăzi, lumea știe că Lenin are pe conştiinţă sute de mii de oameni uciși, torturați sau exilați. Însă fanii săi pot susține că a știut să facă faţă epidemiilor de holeră și dizenterie, care au zguduit țara exact când bolșevicii au ajuns la putere. Așa-numita „gripă spaniolă” a ucis 3% din populație, între 1918 și 1919, potrivit istoricului Boris Egorov, citat de El Mundo.
Dar n-a fost deloc aşa, Lenin n-a învins nicio pandemie. Dimpotrivă, a creat el însuşi una infernală: bolşevismul criminal, care a distrus oameni și sate.
Lenin credea în dictatura proletariatului. În violență ca sursă a transformării revoluționare. În ierarhie, disciplină și centralism. Starea lui preferată era cea de alarmă. Acum, Covid-19 a lăsat în aer ideea că o abordare totalitară, sau cel puțin o țară mai închisă la exterior, ar fi mai eficientă pentru a opri virusurile care vin din străinătate.
De aceea, în aprilie, în cel mai rău moment al pandemiei, deputații Partidului Comunist din parlamentul regional Saratov au atârnat fără permisiune un banner cu portretul lui Lenin, care spunea: „Cum este viața ta sub capitalism?”.
Pentru mulți dintre adepţii trecutului comunist, lumea deschisă și interconectată s-a dovedit a nu fi un panaceu pentru progres. Viața de zi cu zi a fost perturbată, dar în Rusia aceasta este o constantă istorică. O adversitate ciclică în plan colectiv. Și un fapt cu precedente personale. Lenin a fost, la urma urmei, unul dintre primii și cei mai faimoși lideri forțați să folosească „telemunca”.
În primul rând, înainte de revoluția sa bolşevică, forțat de deportări (trei ani în Siberia) și un exil aproape neîntrerupt timp de 17 ani. Și mai târziu, în partea finală a vieții sale, când s-a retras la ferma sa pentru a încerca să-și recâștige sănătatea, între dureri de cap severe și insomnie.
Până când un accident vascular cerebral l-a scos din acțiune cu o lună înainte de a muri (şi-a dat duhul pe 21 ianuarie 1924), „Lenin nu a încetat să citească «Pravda» în fiecare zi și avea o linie directă instalată cu Kremlinul”, își amintește istoricul Robert Service.
Aș achiziționa-o eu, ce s-ar bucura cățeii mei de la țară de atâta haleală, cu oase berechet ! =)))