Criza de sănătate publică izbucnită la nivel mondial din cauza epidemiei de coronavirus în acest an a găsit România deja slăbită, vulnerabilizată extrem de politicile fiscale ale PSD după 2016, constată Comisia Europeană într-un raport publicat miercuri.
Situația României este una deosebit de grea, se menționează în raportul care dedică țării noastre o analiză în 32 de puncte și 4 recomandări. Principala problemă a fost aceea că, în intervalul 2017-2019, guvernul continuat să îndatoreze țara și să producă dezechilibre fiscale deși beneficia de o conjunctură favorabilă, cu creștere economică susținută. Apariția unei crize reale, în 2020, a găsit România fără resurse și soluții.
Acumularea continuă a dezechilibrelor fiscale în perioada 2016-2019, în ciuda creșterii economice, a făcut ca apariția crizei să găsească România într-o situație grea
Raportul Comisiei Europene arată că specialiștii care l-au întocmit sunt foarte bine informați în legătură cu ce s-a întâmplat și se întâmplă în continuare în România.
Încă de la punctul 2 se menționează: “Analiza Comisiei a condus la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Vulnerabilitățile sunt, în special, legate de competitivitatea costurilor și de creșterea deficitului de cont curent într-un context al unei politici fiscale în expansiune și a unui mediu de afaceri imprevizibil“.
Politicile fiscale duse în România în ultimii ani sunt pomenite în mai multe rânduri de Comisia Europeană în acest raport care judecă situația în contextul epidemiei de Covid-19.
Punctul 12 este relevant pentru ce a lăsat PSD în urmă. S-au “acumulat continuu” dezechilibre fiscal din cauza politicilor fiscal ale guvernului, deși se traversa o perioadă de puternică creștere economică. Anul trecut, ultimul din acest interval favorabil, a fost încheiat de România dezastruos, cu deficit de 4,3%, când alte țări din regiune, precum Bulgaria, au obținut excedent – bani ca o mană cerească în contextul crizei economice actuale.
Comisia Europeană: „La 3 aprilie 2020, Consiliul a decis că în România există un deficit excesiv din cauza nerespectării criteriului deficitului din 2019. Decizia s-a bazat pe obiectivele fiscale actualizate de către guvern, care reflectau datele privind execuția bugetară pentru anul respectiv. Rezultatul deficitului public din 2019 de 4,3% din PIB a confirmat situația. Încălcarea a fost rezultatul unei acumulări continue a dezechilibrelor fiscale din cauza unei politici fiscale expansive începând din 2016, într-o perioadă de puternică creștere economică. Derogările sistematice și repetate de la normele fiscale naționale în perioada menționată au făcut ca aceste reguli să fie în mare măsură ineficiente. Mai mult, România a eșuat sistematic să ia măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului adresate în contextul procedurii de abatere semnificativă. La 3 aprilie 2020, Consiliul a emis, de asemenea, o recomandare pentru a pune capăt situației a unui deficit guvernamental excesiv în România până cel târziu în 2022“.
„Deciziile anterioare de politică fiscală au lăsat România cu mici tampoane fiscale pentru a face față consecințelor epidemiei de COVID-19“
La punctul 13, raportul leagă situația în care se afla deja România cu apariția acestui element neașteptat, epidemia: „Durabilitatea pe termen lung a finanțelor publice din România era deja expusă riscului înainte de izbucnirea COVID-19, ca urmare a deficitelor bugetare mari și a creșterii semnificative a costurilor presupuse de îmbătrânirea populației – în special a pensiilor. Pensiile pentru limită de vârstă au fost majorate cu 15% în septembrie 2019 și, pe baza legii pensiilor adoptate în vara anului 2019, urmează să crească cu 40% în septembrie 2020 și să fie recalculate în plus în septembrie 2021. Astfel, cheltuielile cu pensiile ar crește substanțial peste perioada 2020 – 2022. Riscurile de sustenabilitate fiscală sunt sporite în continuare de impactul pandemiei COVID-19 asupra activității economice și de efortul fiscal necesar pentru amortizarea acesteia. Deciziile anterioare de politică fiscală au lăsat România cu mici tampoane fiscale pentru a face față consecințelor epidemiei de COVID-19“.
Guvernul speră ca datoria publică să ajungă, în 2020, la “numai” 40,9% din PIB, Comisia Europeană crede că va atinge 46,2%
Rezultatul tuturor acestor evenimente este că România, ca țară, se va adânci într-un deficit uriaș. PSD a consumat toată creșterea economică și s-a îndatorat, pe deasupra, fără a lăsa nimic în urmă. Nu s-au pus deoparte rezerve, nu s-a construit infrastructură care să genereze creștere economică durabilă, nu s-a investit în cercetare și modernizare, care să eficientizeze activitatea. Așa s-a ajuns la constatarea de la punctul 14: „În programul său de convergență, guvernul prevede că soldul balanței se va deteriora de la un deficit de 4,3% din PIB în 2019 la un deficit de 6,7% din PIB în 2020, în timp ce datoria administrației publice va crește de la 35,2% din PIB în 2019 până la 40,9% din PIB în 2020“.
Comisia Europeană nu este așa de optimistă și estimează că deficitul va fi de 9,2% în 2020 și de 11,4% în 2021! Specialiștii de la Bruxelles cred că datoria din PIB va urca la 46,2% la sfârșitul acestui an. Iată ce scrie la punctul 16: „Pe baza prognozei de primăvară a Comisiei 2020, soldul administrației publice a României este de -9,2% din PIB în 2020 și -11,4% din PIB în 2021. Îndatorarea guvernului e proiectat să ajungă, în 2020, la 46,2% din PIB“.
Diferențele de dezvoltare între București și provincie, pe de o parte, dar și între diferitele regiuni istorice, pe de alta, se vor accentua din cauza epidemiei
Mai există și alte pericole. Slaba capacitate administrativă, neglijarea interconectării diferitelor regiuni ale țării prin intermediul autostrăzilor și al căilor ferate, lipsa de preocupare pentru instruirea populației au agravat situația.
La punctul 9, Comisia Europeană scrie: „Consecințele socio-economice ale pandemiei sunt probabil distribuite în mod inegal în regiunile din România, din cauza unor lacune semnificative de investiții și de productivitate a forței de muncă, dar și a unor modele de specializare diferite. Aceasta implică un risc substanțial de extindere a disparităților regionale din România, inversând tendința deja observată de ușoară scădere a disparităților dintre capitală și restul regiunilor sau între zonele urbane și rurale. Îmbinată cu riscul opririi temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală necesită răspunsuri politice specifice“.
Cu alte cuvinte, e de așteptat ca diferențele de dezvoltare dintre București și provincie, pe de o parte, și dintre regiunile istorice, pe de alta, să se accentueze din cauza epidemiei, alertează Comisia Europeană.
