Afacerile mitropolitului Irineu al Olteniei și revolta preoților săraci din Arhiepiscopia Craiovei

Biserica Ortodoxă Română este una dintre organizațiile care au contribuit substanțial la ajutorarea victimelor pandemiei de coronavirus care a lovit țara noastră. Conform informațiilor oferite de „Basilica” (Agenția de Știri a Patriarhiei Române), sprijinul oferit până în prezent creștinilor și spitalelor, la nivelul întregii Patriarhii Române, este de 18.917.028 de lei.

În tot acest timp, preoții ortodocși, respectând normele sanitare și de distanțare socială, au reușit să păstreze neîntrerupte rugăciunile și slujbele în bisericile țării.

Restricțiile impuse de necesitatea combaterii pandemiei au afectat însă grav starea materială a preoțimii. În ciuda impresiei generale că a fi preot înseamnă a fi foarte bogat, cei mai mulți dintre preoții BOR au un nivel de trai mediu, iar cei care slujesc în mediul rural, în foarte multe cazuri, trăiesc cu destulă dificultate, din cauza veniturilor scăzute.

Un preot primește, ca ajutor de la bugetul statului, aproximativ 60% din salariul său brut. Diferența trebuie asigurată din veniturile proprii, constituite, în general, din contribuțiile credincioșilor pentru serviciile religioase.

În această perioadă de restricții, în unele din eparhiile Bisericii Ortodoxe Române s-au organizat acțiuni pentru ajutorarea preoților săraci și cu familii numeroase. În Mitropolia Moldovei, de exemplu, Mitropolitul Teofan a folosit resursele financiare ale Fondului „Păstorul cel Bun” pentru a oferi ajutoare financiare și materiale preoților săraci din eparhie.

Un alt exemplu: în Arhiepiscopia Dunării de Jos, Arhiepiscopul Casian a organizat ajutorarea preoților săraci și cu familii numeroase prin intermediul Fondului „Păstorul cel Bun și Milostiv”. Acțiuni similare au fost organizate și în alte eparhii ale BOR.

Din păcate, pentru unii ierarhi și preoți din administrația BOR, grozăvia acestei perioade de pandemie, cu prețul de vieți omenești pe care l-a cerut, nu a fost suficientă pentru a le reactiva firescul simțământ al solidarității umane. Dimpotrivă, și-au văzut liniștiți și netulburați de afacerile lor foarte lumești.

Preoții săraci din Arhiepiscopia Craiovei, în prag de revoltă?

În Arhiepiscopia Craiovei, mitropolitul Irineu al Olteniei nu a dat semne că ar fi interesat de organizarea unui efort sistematic, oficial, de ajutorare a preoțimii sărace din Dolj și Gorj.

Singurul act filantropic ceva mai consistent cunoscut că ar fi fost făcut de mitropolitul Irineu este cel al donării, prin intermediul Asociației „Vasiliada”, către Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Craiova, a unui aparat de terapii de substituire renală, necesar tratării celor afectați de Covid-19. Aparatul, în valoare de 33.000 de euro, a fost achiziționat de Arhiepiscopia Craiovei împreună cu firma Q-FORT SA, care este, de fapt, principalul finanțator al achiziției.

În relația financiară cu preoții din subordine, afectați de restricțiile sanitare impuse de autoritățile statului pentru perioada de pandemie, conducerea Arhiepiscopiei Craiovei a manifestat o gravă lipsă de empatie. Cel puțin așa aflăm dintr-o anchetă recentă, publicată pe site-ul de investigații jurnalistice „Republica Oltenia”.

Sub titlul „Fierbe preoțimea de sub IPS Irineu: «Ne-a luat pădurile parohiilor, ne bagă pe gât cărțile lui, iar noi nu avem bani nici de lumină!», jurnaliștii de la „Republica Oltenia” detaliază atât lipsa de empatie, cât și discrepanța existentă între starea preoțimii sărace din Arhiepiscopia Craiovei și veniturile foarte mari pe care le încasează membrii „camarilei” din jurul Mitropolitului Irineu.

Conform dezvăluirilor din „Republica Oltenia”, în vreme ce preoții săraci din Dolj și Gorj caută disperați soluții de supraviețuire, Mitropolitul Irineu este beneficiarul unui venit lunar de aproximativ 29.000 de lei net (5.800 de euro).

Venituri importante, de obicei din cel puțin două surse (catedră universitară / funcție de consilier eparhial + preot paroh), încasează și membrii „camarilei” care controlează Arhiepiscopia Craiovei. De exemplu, preotul Adrian Ivan, prodecanul Facultății de Teologie din Craiova – în același timp, inspector bisericesc cu problemele de disciplină ale preoților și preot paroh la una dintre parohiile înstărite ale Craiovei – este beneficiarul unui venit cumulat de aproximativ 10.184 de lei lunar (peste 2.000 de euro).

Venituri asemănătoare, în cuantum și din multiple surse, încasează și alți membri ai corpului profesoral al Facultății de Teologie din Craiova, conform anchetei publicate de „Republica Oltenia”.

Consilierii eparhiali din echipa managerială a Mitropolitului Irineu sunt, de asemenea, răsplătiți pentru loialitatea manifestată față de ierarh, cu venituri și alte beneficii importante.

În grupul consilierilor eparhiali se remarcă preotul Grigore Vulcănescu. Conform investigației publicate de „Republica Oltenia”, acesta este preot paroh la o parohie înstărită din Craiova (biserica „Postelnicu Fir”) și deține două funcții în cadrul Arhiepiscopiei Craiovei: consilier cultural și protopop. Nu contează că o dublă demnitate administrativă este interzisă de Statutul BOR, prin articolul 202, litera c: „În întreaga Biserică Ortodoxă Română, nimeni nu poate fi în același timp: c) vicar eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop și membru al consistoriilor bisericești”.

Despre preotul Grigore Vulcănescu, jurnaliștii de la „Republica Oltenia” precizează că ar fi fost cel care a contribuit major la obligarea preoților din parohiile Arhiepiscopiei Craiovei să-și „doneze” terenurile agricole aflate în proprietatea parohiilor lor către Asociația Agricolă „Iconom”. Asociația a fost înființată de Mitropolitul Irineu cu scopul centralizării proprietăților agricole/funciare din Arhiepiscopie și exercitării unui control direct asupra acestora.

În plină pandemie, dezvăluie jurnaliștii de la „Republica Oltenia”, preoții au fost în continuare obligați să achiziționeze un maldăr de cărți – printre care se regăsește și un volum semnat de Mitropolitul Irineu – la prețuri care au atins suma de 400 de lei.

Totodată, parohiile din orașul Craiova au rămas abonate silit la așa-zisele „meniuri pentru săraci” comercializate de SC Arhi San Lazarus SRL, o firmă controlată de Arhiepiscopia Craiovei. Din informațiile noastre, firma deține un mic și cochet restaurant chiar în Centrul istoric al Craiovei, la adresa Str. Nicolăescu Plopsor nr 3A, în zona vestitei străzi comerciale craiovene Lipscani.

Pentru această „filantropie cu forța”, parohiile din Craiova sunt obligate să achite suma de 600 de lei lunar.

Deposedați de proprietățile parohiilor, de terenurile agricole și de păduri, supuși unor diferite presiuni financiare din partea Arhiepiscopiei Craiovei, lipsiți de sprijinul necesar din partea ierarhului pentru a supraviețui financiar perioadei dificile de pandemie, preoții săraci din Dolj și Gorj sunt extrem de tensionați și supărați pe ierarhul lor, constată ancheta jurnalistică a redacției „Republica Oltenia”.

Câteva dintre afacerile lumești gestionate de mitropolitul Irineu

Asociația Agricolă „Iconom”

Asociația Agricolă „Iconom” a fost înființată prin Hotărârea Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Craiovei din 10.04.2014. În răspunsurile adresate, în epocă, jurnaliștilor locali, intrigați de „cooperativizarea” forțată la care erau supuse parohiile, reprezentanții Arhiepiscopiei Craiovei au precizat că „unii preoți au eșuat în administrarea terenurilor aflate în proprietate, astfel că acestora li s-a cerut să renunțe la ele; mitropolia se va ocupa de o mai bună administrare din punct de vedere financiar. Este o acțiune care servește scopului misionar-pastoral”.

Din informațiile pe care le deținem, aceste terenuri agricole au fost donate de credincioși, de-a lungul timpului, către parohii pentru susținerea materială și financiară a preotului și bisericii. Este absolut bizar faptul că parohiile din Gorj și Dolj au „donat” Arhiepiscopiei Craiovei această principală resursă de subzistență (în unele cazuri, singura).

Terenurile aparțineau, de fapt și de drept, parohiilor. Totodată, în majoritatea parohiilor care au fost deposedate de proprietățile agricole, administrarea terenurilor a fost legală și eficientă, asigurând preoților sursele necesare pentru completarea veniturilor salariale, dar și pentru întreținerea activității bisericii. Rezultă că afirmația conform căreia au fost luate doar terenurile preoților care au eșuat în administrarea lor este una mincinoasă.

Acțiunea de centralizare – un fel de cooperativizare forțată redivivus – a terenurilor agricole aparținând parohiilor din Arhiepiscopia Craiovei a început încă din anul 2015, iar despre suspiciunile de abuz s-a scris în presă, la acel moment. Presa locală estima că Asociația Agricolă „Iconom” urma să devină unul dintre cei mai importanți „jucători” în domeniul producției agricole din regiune, datorită suprafețelor mari pe care le-a preluat de la parohiile din Arhiepiscopia Craiovei.

Din păcate, dezvăluirile din presă au rămas fără efect. Preoții au fost prea speriați pentru a se împotrivi, iar organele abilitate ale statului au considerat că scandalul este o chestiune internă a BOR. Despre Asociația Agricolă „Iconom”, informațiile existente sunt foarte puține și se observă o evidentă intenție de a oculta activitatea acestei entități juridice controlată de Mitropolitul Irineu.

SC Arhi San Lazarus SRL

Despre SC Arhi San Lazarus SRL se poate spune că este un fel de corporație regională în devenire. Firma are deja trei filiale – în Craiova, Tg. Jiu și Tg. Cărbunești –, prin intermediul cărora dezvoltă o prosperă activitate de catering și servicii funerare. Detalii despre oferta firmei pot fi aflate pe site-ul firmei: https://www.arhisanlazarus.ro/

Din presa locală aflăm însă că serviciile de pompe funebre ale firmei Mitropoliei Olteniei lasă uneori de dorit, generând situații de-a dreptul macabre. Astfel, în octombrie 2019, angajații filialei din Tg. Jiu a SC Arhi San Lazarus SRL au batjocorit trupul unui decedat, de a cărui înmormântare erau obligați să se ocupe.

În stilul specific administrației bisericești, vinovații pentru această grozăvie au fost făcuți scăpați, pe motiv că au demisionat din firmă.

Proiectele finanțate din fonduri europene și de la bugetul statului

Arhiepiscopia Craiovei, prin intermediul Asociației „Vasiliada”, dar și al unor parohii și mânăstiri din subordine, este un adevărat „magnet” al finanțărilor din fonduri europene și de la bugetul statului. Jurnaliștii de la „Republica Oltenia” arată că Asociația „Vasiliada” este condusă de un loial al mitropolitului Irineu, anume preotul Adrian Stănulică, consilier social la Arhiepiscopia Craiovei și președinte executiv al Asociației „Vasiliada”.

Ancheta „Republica Oltenia” arată: „Proiectele sociale finanțate de Uniunea Europeană și coordonate de pr. Stănulică au uneori o soartă ciudată. Fostul Centru social «Best Life» pentru copiii defavorizați din Craiova, amenajat cu fonduri europene într-o clădire aflată pe Str. Adrian Păunescu, nr. 16, a încetat să mai existe, după terminarea perioadei obligatorii de post-finanțare. Mitropolitul Irineu a decis să dea clădirii o destinație mult mai pragmatică și generatoare de bani, așa că în clădire a fost amenajată Școala Postliceală Sanitară «Sfântul Ștefan», preluată (cumpărată?) de la fostul proprietar, Fundația «Acțiunea Ecologică Română» din Craiova. Școala oferă calificări în meseriile de Asistent Medical Generalist și Asistent Medical de Farmacie. Evident, contra-cost!”

În perioada în care funcția de viceprim-ministru era ocupată de Paul Stănescu (PSD) – unul dintre prietenii vechi ai mitropolitului Irineu –, Compania Națională de Investiții a oferit mai multe finanțări generoase pentru obiective din cuprinsul Arhiepiscopiei Craiovei: 14.648.511 lei (3.184.459 de euro) pentru renovarea bisericii „Madona Dudu” din Craiova, 24.551.248 de lei (5,3 milioane de euro) pentru renovarea Mânăstirii Tismana și 4.454.006 lei (968.260 de euro, la cursul oficial din perioada respectivă) pentru construirea de chilii la mânăstirea „Sf. Constantin și Elena și Sf. Dumitru” din Gorj.

La data când mitropolitul Irineu a obținut aceste sume, vechiul lui prieten Paul Stănescu ocupa și funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Ocolul Silvic Eparhial Gorj

Ocolul Silvic Eparhial Gorj este entitatea juridică prin care Arhiepiscopia Craiovei își exploatează fondul forestier.

În conformitate cu informațiile din Registrul Național al Administratorilor de Păduri și al Ocoalelor Silvice, Arhiepiscopia Craiovei deține, prin Ocolul Silvic Eparhial Gorj, o suprafață de 8.078,27 de hectare de teren forestier, din care aproximativ 3.700 ha în județul Dolj. Sub pretextul înființării, extinderii unor așezăminte monahale, mitropolitul Irineu a dezvoltat permanent exploatările agricole și forestiere din cuprinsul Arhiepiscopiei Craiovei, între care pădurile ocupă un loc deosebit de important.

Sunt doar câteva exemple din mulțimea de proprietăți și de finanțări din fonduri publice, naționale și europene pe care le administrează mitropolitul Irineu, cunoscut ca apropiat al unor foști și actuali lideri PSD, ca Victor Ponta, Liviu Dragnea, Paul Stănescu sau Lia Olguța Vasilescu.

Mitropolitul Irineu – investitor pe piața imobiliară din București?

Publicația „Buletin.de București” a dezvăluit, zilele trecute, o șocantă afacere imobiliară în care este implicată Arhiepiscopia Craiovei.

În articolul „PUZ ascuns. Arhiepiscopia Craiovei vrea să transforme un bloc de 2 etaje de pe Calea Victoriei într-o clădire de birouri de 10 etaje”, jurnalista Bianca Albu dezvăluie complicitatea dintre Arhiepiscopia Craiovei, condusă de mitropolitul Irineu, și Primăria Municipiului București, condusă de Gabriela Firea (tot o PSD-istă).

În conținutul articolului, descoperim că a fost folosită aceeași procedură a „donației” ca și în cazul terenurilor agricole luate cu forța de la preoții parohi din Dolj și Gorj.

Conform dezvăluirilor făcute de publicația „Buletin.de București”, în anul 2014, Parohia „Sf. Treime” din Craiova a primit, în baza deciziei Comisiei Speciale de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase, un teren de 790 metri pătrați de pe Calea Victoriei, nr. 216. Comisia respectivă funcționează în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), instituție care în perioada 29 mai 2012 – 2 martie 2015 a fost condusă de George Băeșu, fost parlamentar PSD, fost prefect de Vrancea și finul baronului Marian Oprișan (PSD).

În anul 2018, Parohia „Sf. Treime” din Craiova a donat imobilul Arhiepiscopiei Craiovei pe motiv că „menținerea sa în patrimoniul parohiei generează plata unor sume de bani pe care parohia nu le deține. Menționăm că imobilul ce se donează se află într-o stare avansată de degradare și are pereții acoperiți de graffiti”.

Facem precizarea că Parohia „Sf. Treime” este una dintre parohiile importante ale Craiovei, așezată în zona centrală a orașului. Apare ca bizar apelul la așa-zisa incapacitate a parohiei de a susține financiar administrarea imobilului în discuție.

Ancheta realizată de colegii noștri de la „Buletin.de București” dezvăluie faptul că Arhiepiscopia Craiovei vrea să supraetajeze clădirea în discuție (aflată într-o zonă ultracentrală a Capitalei, în apropiere de sediul Guvernului, pe Calea Victoriei 216), de la două etaje (cât are în prezent) la 10 etaje. Gândind că Biserica este chemată să-i ajute pe orfani, pe bătrâni, pe săraci, ai crede că Mitropolitul Irineu intenționează să amenajeze în această clădire un așezământ social.

Din nefericire, în acest imobil, conform dezvăluirilor făcute în articolul pe care-l cităm, Arhiepiscopia Craiovei dorește să amenajeze spații destinate birourilor.

Demersul Arhiepiscopiei Craiovei este unul cu miros de ilegalitate, pentru că nu sunt respectate reglementările în vigoare. Zona în care se află acest imobil este considerată zonă protejată. Aceasta înseamnă că orice construcție nouă trebuie să respecte niște norme speciale.

Documentația depusă de Arhiepiscopia Craiovei la Primăria Municipiului București, condusă de PSD-ista Gabriela Firea, nu respectă aceste norme.

Conform dezvăluirilor făcute de jurnalista Bianca Albu, în PUZ-ul depus de Arhiepiscopia Craiovei, Coeficientul de Utilizare a Terenului este de 7,3, valoare care depășește cu 243,3% maximul admis de 3 pentru derogările admise. Procentul de Utilizare a terenului în zona protejată 16, unde se află clădirea, este de maximum 65%, însă Memoriul Tehnic al Arhiepiscopiei Craiovei apare în procent de 75%, iar în Planșa Reglementări urbanistice aferentă, apare în procent de 70,08%.

Totodată, înălțimea maximă admisă în zona Piața Victoriei – Bulevardul Dacia este de 16 metri, dar Arhiepiscopia Craiovei propune o înălțime maximă de 36 m; așadar, cu 225% mai mult decât înălțimea maximă acceptată.

Nu în ultimul rând, Memoriul Tehnic depus de Arhiepiscopia Craiovei precizează că „incinta va fi formată din 2 corpuri de clădire, corpul deja existent și supraetajarea și modernizarea acestuia prin cel de-al doilea corp de construcție”. Alte documente din dosarul depus la Primăria Municipiului București nu indică însă două corpuri de clădire, ci doar unul.

Personajul-cheie în toată această afacere este controversatul om de afaceri Virgil Profeanu, teolog, cântăreț de operă și patronul unui conglomerat de firme prospere, care ar gravita în jurul companiei Vego Holding.

Colaborarea lui Virgil Profeanu cu Mitropolitul Irineu este veche. Firmele în care Profeanu a fost acționar și/sau administrator au primit contracte pe bani frumoși din partea Arhiepiscopiei Craiovei, în cadrul unor proiecte finanțate de Uniunea Europeană, încă din anul 2009, la scurt timp după ce Irineu Popa a fost ales Mitropolit al Olteniei.

În anul 2009, în cadrul Proiectului „Consolidare, restaurare și refuncționalizare cu valorificare patrimoniu cultural – imobil Strada Brestei, nr. 24, Craiova” – ca să dăm doar un exemplu -, firma SC Alter Ego Solutions SRL (cu sediul în Municipiul București, Bd. Iuliu Maniu, nr. 7, Sector 6, în care Virgil Profeanu era atât asociat, cât și administrator) a primit suma de 292.500 de lei pentru un contract de servicii de management al proiectului și consultanță în domeniu. La cursul euro de la acel moment, firma controlată de Virgil Profeanu a încasat aproximativ 70.000 de euro. Între timp, SC Alter Ego Solutions SRL și-a schimbat denumirea în SC ALL GRANTS AND FUNDS SOLUTIONS SRL, funcționând însă cu același CUI și la aceeași adresă.

Numeroase alte finanțări obținute de firmele controlate de Virgil Profeanu, din partea Arhiepiscopiei Craiovei, demonstrează că între controversatul om de afaceri și Mitropolitul Irineu există o colaborare reciproc avantajoasă de peste un deceniu.

Investiția imobiliară pe care o încearcă Arhiepiscopia Craiovei în zona ultra-centrală a Capitalei a provocat reacția europarlamentarei Clotilde Armand (USR).

În postarea pe Facebook, Clotilde Armand comentează:

„Aflu că Arhiepiscopia Craiovei vrea să transforme un bloc de 2 etaje de pe Calea Victoriei într-o clădire de birouri de 10 etaje. Le spun de pe acum că este ilegal să facă asta.
Dar am mai aflat ceva foarte interesant de la jurnaliștii «Buletin de București». Am aflat că Arhiepiscopia Craiovei a plătit firma Allconsulting Group System SRL, care s-a ocupat de recuperarea proprietății pe care mai târziu a primit-o prin donație de la parohie. În spatele Allconsulting Group se află Virgil Profeanu, patronul firmei private Vego. Știți cine e firma Vego? Este exact firma care face Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 1 pentru primarul PSD. Este firma cu care lupt eu să nu distrugă Pădurea Băneasa și Parcul Herăstrău, este firma care schimbă planșele urbanistice în funcție de cum îi prind că vor să construiască ilegal”.

Valoarea imobilelor din zona Calea Victoriei este estimată la zeci de milioane de euro, de unde și insistența cu care Arhiepiscopia Craiovei vrea să obțină, inclusiv cu prețul unor ilegalități, aprobările necesare pentru construirea clădirii cu 10 etaje pentru birouri.

Dată fiind gravitatea situației dezvăluite de „Buletin.de București”, este foarte posibil ca informația despre inițiativa Arhiepiscopiei Craiovei să fi ajuns deja în atenția unor oficiali guvernamentali.

O întrebare de bun-simț: unde sunt banii?

Afacerile derulate de Arhiepiscopia Craiovei, sub coordonarea Mitropolitului Irineu, aduc bani frumoși în anumite conturi. Firesc, apare întrebarea: unde merg acești bani?

Din informațiile publice oferite de site-ul Mitropoliei Olteniei, observăm că activitățile filantropice sunt realizate, de obicei, prin utilizarea unor fonduri atrase fie din bani europeni și de la bugetul public, prin implementarea unor proiecte, fie din sponsorizări. Informațiile despre activitatea comercială și destinația sumelor încasate de diferitele entități comerciale, agricole și forestiere controlate direct sau indirect de Arhiepiscopia Craiovei, și implicit de mitropolitul Irineu, nu sunt disponibile.

Lipsa de transparență în activitatea financiară a Bisericii Ortodoxe Române este o problemă veche. Activitatea eparhiilor BOR este controlată de ierarhi, ajutați de un fel de „camarilă” compusă din persoane de încredere a căror numire în funcții administrative specifice (consilieri, protopopi sau inspectori eparhiali) ierarhii respectivi o supervizează.

De facto, preoții și credincioșii BOR nu au niciun control asupra activității centrelor eparhiale – care gestionează, în numele lor, averea Bisericii – și, prin urmare, apar situații controversate, precum cea din Arhiepiscopia Craiovei.

O analiză simplă a situației administrative a Bisericii Ortodoxe Române arată că activitățile și finanțele celui mai mare cult religios din România, cu aproximativ 18.600.000 de membri, sunt controlate de doar câteva zeci de oameni, anume ierarhii membri ai Sinodului BOR, ajutați de „camarilele” din administrația bisericească a Patriarhiei și eparhiilor din componența BOR.

Cei peste 18 milioane de români creștini-ortodocși sunt lipsiți de mecanisme reale de control al activității financiare de la nivelul Episcopiilor, Arhiepiscopiilor și Mitropoliilor din structura BOR. O situație aberantă și imorală pentru o țară democratică, membră a Uniunii Europene!

În concluzie, întrebarea „Unde sunt banii?” solicită un răspuns nu doar din partea Arhiepiscopiei Craiovei, ci și din partea tuturor acelor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care gestionează, într-un mod netransparent și ocult, activitățile de natură comercială și patrimoniul eparhiilor pe care le conduc.

CITIȚI ȘI: