Prima lună a anului 2020 se încheie cu un cutremur de 5,2 grade în Vrancea, mai puternic decât toate seismele din 2019. Anul trecut, cel mai mare cutremur a fost de 4,5 grade, pe 3 septembrie.
Seismul de azi-noapte, de la ora 3.26, s-a produs la adâncimea de 121 de kilometri, în Vrancea, și s-a simțit destul de puternic și în București. A fost o mișcare bruscă, dar de scurtă durată.
Inițial, magnitudinea cutremurului a fost estimată la 5,4 grade pe scara Richter, apoi a fost revizuită la 5,2 grade, anunță Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP).
Și adâncimea la care s-a produs cutremurul a fost revizuită, de la 126 km (inițial) la 140 km (date finale).
- Advertisement -
Cutremurul s-a simțit la București, Brașov, Constanța, Bacău, Iași, Suceava, dar și la Chișinău (Republica Moldova).
Potrivit INFP, epicentrul seismului a fost localizat în apropierea următoarelor oraşe: 84 km est de Brașov, 97 km sud de Bacău, 98 km nord-est de Ploiești, 110 km vest de Galați, 112 km nord-vest de Brăila, 148 km nord de București, 171 km nord-est de Pitești, 177 km sud-vest de Iași, 197 km est de Sibiu, 212 km nord de Ruse.
Este cel mai mare eveniment seismic care s-a produs anul acesta în România. În 2019, cel mai puternic cutremur din zona seismică Vrancea a fost înregistrat la 3 septembrie și a avut magnitudinea de 4,5.
- Advertisement -
INFP a revizuit de mai multe ori datele cutremurului. Magnitudinea a evoluat de la 5,4 grade (ora 3.26) la 5,2 (ora 3.40), apoi la 5,3 (ora 4.00) și, în fine, a revenit la 5,2 (ora 5.30).
Șeful DSU, Raed Arafat, a declarat la Digi 24 că au fost două apeluri la 112, pentru atacuri de panică, în urma cutremurului.
Istoria cutremurelor din România
- În ultimii ani, cel mai puternic seism din România a avut loc la 28 octombrie 2018, în judeţul Buzău, şi a avut o magnitudine de 5,8 pe scara Richter, fiind resimţit şi la Bucureşti.
- În ultimii 30 de ani, cele mai mai puternice cutremure din România au fost pe 30 şi 31 mai 1990. Magnitudinea lor: 6,9, respectiv 6,4 pe scara Richter.
- Seismul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,4.
- Cel mai puternic cutremur din secolul XX a avut loc pe 10 noiembrie 1940. Magnitudinea a fost de 7,7 Mw, intensitatea IX pe scara Mercalli și s-a produs la o adâncime de 150 de km. Cu o durată de 45 de secunde, seismul a produs pagube majore în București, sudul Modovei și Muntenia. A fost simțit de la Sankt Petersburg, Moscova, Samara și Odessa până la Istanbul, Atena și chiar Marsilia, potrivit INFP.
- Cel mai mare cutremur din istoria cunoscută a avut magnitudinea de 7,9. Seismul s-a produs pe 26 octombrie 1802, la ora 12.55, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea.
- Cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă este cel din 29 august 1471.
- Cea mai veche referință a unui cutremur ce a avut loc pe teritoriul actual al României este pentru o „zgâlțâire” din anul 455.
Ce trebuie să faci în caz de cutremur. Sfaturi de la INFP
Prevenire
- Identificați mobilierul și obiectele grele care atârnă peste mese, paturi, locuri circulante, etc. și asigurați-le, astfel încât să nu va pună viața în pericol în caz de oscilații sau cădere.
- Asigurați piesele de mobilier grele, înalte, de un perete sau grindă solidă.
- Amplasați toate aparatele grele pe roți astfel încât să nu fie în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin deplasări, la seisme.
- Verificați periodic tavanele, podul, acoperișul, balcoanele, terasa etc, astfel încât la seisme să nu cadă cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, țigle etc.
- Este recomandabil să aveți în spațiile comune extinctoare, amplasate în locuri cunoscute și accesibile, și să știți cum să le utilizați, conform normelor PSI.
- Informați-vă despre îndeplinrea obligațiilor legale ale deținătorilor de clădiri privind:
– evaluarea rezistenței antiseimice actuale a structurii clădirii;
– reparațiile și consolidările necesare;
– proiectarea și executarea lucrărilor necesare;
– asigurarea pentru daune seismice, forme și taxe necesare.
- Efectuați lucrări de întreținere și reparații pentru oprirea degradării unor fundații, ziduri, acoperișuri, coșuri de fum etc.
- Discutați cu toți membrii familiei despre procedura utilizată în caz de cutremur.
În timpul un cutremur puternic
- Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile.
- Dacă sunteți afară, rămâneți departe de clădiri, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, care se pot prăbuși în stradă.
- Dacă vă aflați înăuntru, nu vă apropiați de ferestre, ci stați înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
- Protejați-vă sub o grindă solidă, birou, masă, iar copiii sub băncile din clasă sau mese.
- Sprijiniți-vă cu mâinile de podea sau țineți-vă cu mâinile de piciorul unei mese sau de tocul ușii pentru a vă asigura stabilitatea. Vă mai puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, ghemuit pe genunchi și coate, cu fața în jos: cu palmele împreunate vă veți proteja capul (ceafa), iar cu antebrațele pe lateral, fața.
- Închideți sursele de foc cât puteți de repede; dacă a luat foc ceva, interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.
- Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, dar – dacă puteți – deschideți ușa spre exterior, spre a preveni blocarea ei, în vederea eventualei evacuări după terminarea seismului. Evitați aglomerația.
- Nu alergați în stradă sau pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur, feriți-vă de versanții de unde pot cădea roci sau de unde pot avea loc alunecări de teren.
- Dacă sunteți în mașină, opriți-vă cât mai repede într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene, și stați înăuntru.
- Într-un mijloc de transport în comun, stați pe locul dvs. până se termină mișcarea seismică. Apoi nu va îmbulziți la coborâre.
- În metrou, păstrați-va calmul și ascultați recomandările personalului trenului.
- Într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, stadion, biserică etc.), stați calm, nu alergați către ieșire; îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul.
După cutremur
- Nu plecați imediat din spațiul în care va aflați. Acordați primul ajutor celor afectați de seism.
- Ajutați-i pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții căzute, să se degajeze. Atenție: nu mișcați răniții grav!
- Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutățește situația.
- Curățați căile de circulație de cioburi sau substanțe toxice, chimicale vărsate etc.
- Îngrijiți-vă de siguranța copiilor, bolnavilor, bătrânilor. Liniștiți-i!
- Nu utilizați telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, poliție, în cazuri justificate, spre a nu bloca liniile necesare intervențiilor de urgență.
- Ascultați doar informațiile și recomandările transmise oficial, recepționate direct de dvs. și nu din auzite.
- Verificați preliminar starea instalațiilor electrice, de gaz, apă, canal. Verificați vizual și starea construcției în interior.
- În caz de avarii, închideți – pe măsura posibilităților – alimentarea locală sau generală și anunțați imediat după aceea instituția de specialitate.
- La ieșirea din clădire, pentru orice eventualitate, protejați-vă capul cu o cască sau alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărți groase etc.).
- Evitați clădirile grav avariate, cu excepția unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie întreprinse cu un minim de măsuri de securitate și fără riscuri inutile.
- Fiți pregătiți pentru potențiale replici seismice.
- Nu ascultați sfaturile unor așa-ziși specialiști necunoscuți care apar ad-hoc.
- Păstrați-va calmul, nu vă panicați.
- La evacuare, dați prioritate celor răniți, copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați recomandările slavatorilor.
Ce să NU faci în caz de cutremur
- Nu încercați să porniți gazul, în cazul în care l-ați oprit dvs. sau a fost oprit automat. Lăsăți compania de gaze să o facă.
- Nu folosiți chibrituri, brichete, echipamente electrice, până nu sunteți siguri că nu există scurgeri de gaze.
- Nu folosiți telefoanele decât în caz de urgență, pentru a nu ține liniile ocupate în timp ce alții au nevoie de ele.
- Nu așteptați pompierii, medicii sau poliția să va ajute, deoarece s-ar putea să fie ocupați în altă parte.
