Primarul care s-a amendat singur şi primarul care dă teren pentru voturi PSD. Mai pot convieţui cele două Românii?

România post-Revoluţie s-a împărţit în două: cea a celor care au intrat în politică pentru afaceri şi cea a celor care au încercat să facă din politică un mod de a-i servi pe alegători. Evident, prima categorie a fost cea mai populată, iar dimensiunile ai au crescut odată cu trecerea anilor, din decembrie 1989.

Intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, a adus cu sine obligaţia asumării unor valori străine mult până atunci masei mari de politicieni. Una dintre ele, fără de care Europa nu ar fi existat în forma actuală – integritatea funcţiei publice. Legea, altfel spus, mai presus de orice.

Numărul celor care au început să intre în această familie a principiilor comunitare a crescut, dar a rămas încă departe de ideal. Totuşi, cazuri precum al primarului comunei Vinţu de Jos, din judeţul Alba, arată că Europa îşi face simţită prezenţa şi în România.

Astfel, primarul Josan, din această localitate transilvană, s-a amendat singur, după ce a făcut modificări la acoperişul casei sale, fără autorizaţie. Situaţia sa a generat un val de sesizări. Ultima reclamaţie a găsit-o într-un plic pe parbrizul maşinii sale şi îl vizează şi pe viceprimar. După ce funcţionarul de la Biroul de Urbanism al Primăriei a constatat că cele reclamate sunt adevărate, primarul a fost amendat de instituţia pe care chiar el însuşi o conduce, cu 1.000 de lei!

„A fost o sesizare a unui cetăţean că am construit fără autorizaţie. A fost responsabila de la Biroul Urbanism în teren, a stabilit că era nevoie de autorizaţie şi de modificare de proiect, mi-a întocmit procesul-verbal de constatare. Amenda a fost de 1.000 de lei şi am plătit jumătate, conform termenului prevăzut de lege. Şi gata, intru în legalitate, ce să fac? Cum să le pretind altfel cetăţenilor să fie corecţi?”, a declarat primarul, citat de Mediafax.

Jos pălăria, nu? Nu chiar jos, pentru că n-ar fi trebuit să încalce legea, dar oricum jos deoarece a acceptat că a greşit şi a şi plătit pentru asta – o altă cutumă a lumii civilizate.

La Vrancea, nu-i ca-n Ardeal; este ca la… Oprişan

Primarul din Vinţu de Jos face parte din acea Românie cu faţa la Europa. Dar există încă o altă Românie, mai mare decât prima, în care încap cu vârf şi îndesat oameni ca primarul comunei vrâncene Slobozia Bradului, Iulian Dumitru (PSD).

Stârnit probabil de pornirile patriotard-deşănţate ale Vioricăi Dăncilă, nea Dumitru de pe moşia baronului Oprişan s-a lăudat singur, nevoie mare, pe Facebook, că le dă sătenilor alegători locuri de casă în schimbul votului pentru PSD.

Într-o postare live de pe contul său, edilul spune (video mai jos, după minutul 4), că oamenii trebuie să iasă duminică la vot, să voteze PSD, după care, fără nicio legătură cu alegerile, le arată terenul unde vor avea loc de casă, iar unuia dintre săteni îi promite că va avea și el dacă aduce 25 de oameni la vot, duminică.

Contactat de reporterii de la Realitatea de Vrancea, primarul a recunoscut că a promis locuri de casă în schimbul votului pentru PSD, dar spune că „a fost o scăpare regretabilă”.

Codul penal interzice, la articolul 386, sub sancțiunea închisorii, mita electorală: (1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, mai scriu jurnaliştii vrânceni.

Faliment curat pe mâna profitorilor

Ce e clar din paralela acestor cazuri de primar este că, deşi PSD a plecat de la guvernare, Guvernului PNL sau oricărui alt executiv ne-PSD&Fraţii îi va fi foarte greu să demoleze această Românie a şpăgii electorale.

Sigur că probabil nea Dumitru, tovarăşul baronului Oprişan de la Vrancea, va plăti într-un fel sau altul pentru tentativa sa de mită votantă, dar cazul lui trebuie multiplicat cu miile, în toate judeţele unde PSD stăpâneşte populaţia prin acest sistem de iobăgie modernă.

Mai ales în zonele rurale, puternic depopulate urmare a emigrării masive spre Europa sau în marile oraşe din ţară, numărul celor care s-au „adaptat” la acest gen de viaţă dependentă de pixul şi decizia primarului sunt majoritari.

Ceilalţi, care nu sunt de acord cu aceste practici medievale, fie tac, fie vorbesc pe la colţuri şi, în cel mai bun caz, luptă cu mafia locului. Dar nu sunt prea mulţi cei din ultima categorie.

Iobăgie modernă întreţinută de baroni

Cazul de la Vrancea arată şi de ce România atât de înapoiată şi greu de reformat. Puţinii bani publici locali sunt folosiţi în sistem de stăpânire autocrată, iar zonele astfel administrate sunt generatoare de sărăcie şi lipsă de competiţie.

Cei rămăşi să trăiască „loco” nu au alternativă, sunt la mâna primarului atotputernic. Iar primarul descoperă că puterea lui sporeşte direct proporţional cu sărăcirea populaţiei îndobitocite politic.

E o dramă reală a zilelor noastre într-o ţară cu pretenţii europene. Există remediu faţă de aşa ceva? Da, unul singur: înăsprirea legislaţiei anticorupţie (subminată în ultimii ani) în paralel cu riposta civică a cetăţenilor afectaţi.

Ce poate face Guvernul Orban?

Guvernul Orban nu poate face mare lucru, anul acesta, cu un Parlament ostil. Dar ce poate este să vorbească răspicat, de astă dată şi cu informaţii dovedibile din interior, despre cea de-a doua Românie dintre cele comparate mai sus.

După care, dacă din 2020 va exista şi o majoritate reformistă în Parlament, să ia zdravăn taurul de coarne şi să dea semnalul tăierii fără milă în carne vie.

Aşa dispare cea de-a doua Românie şi creşte masiv prima dintre ele. De fapt, cea care ar trebui să fie şi unica, dacă vrem să trăim ca-n Europa, nu ca-n baronatele PSD producătoare de primari ca Iulian Dumitru.