Acasă Economie România, tu unde eşti? Război crunt în Europa pentru banii pe următorii...

România, tu unde eşti? Război crunt în Europa pentru banii pe următorii 7 ani. Ţările din sud şi est se opun „aripii dure” a UE, care vrea reduceri bugetare

În timp ce în România Guvernul Ludovic Orban este obligat să facă multă curăţenie şi ordine după dezastrul PSD, în Europa se fac jocuri mari legat de banii pentru exerciţiul financiar 2020-2027.

Andrej Babis, premierul ceh (stânga) şi omologul său ungar, Viktor Orbán, marţi, la Praga

Liderii a 16 ţări din sudul și estul Europei şi-au dat mâna, marți, la Praga, pentru a apăra politica de coeziune a UE, care, consideră ele, este amenințată de reducerile bugetare  provocate de principalii contributori la bugetul UE, în frunte cu Berlinul.

Cele 16 țări care au participat la întâlnirea din capitala cehă, cele mai multe dintre ele cu reprezentare la nivelul premierului, au semnat un manifest în care subliniază că „este vital să menținem finanțarea politicii de coeziune la același nivel ca și în perioada 2014-2020“.

Întâlnirea a coincis cu publicarea, pentru prima dată, la Bruxelles, a bilanțurilor naționale ale bugetelor comunitare, după Brexit. Unele cifre, vezi cazul Spaniei, arată o creștere uriașă de aproape 18% în contribuția lor la bugetul comun.

„Prietenii coeziunii”

Summit-ul de la Praga al grupului numit „Friends of Cohesion” (Spania, Bulgaria, Cipru, Croația, Slovacia, Slovenia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Cehia și România) vine după zgomotul dur din metropole precum Berlin sau Haga, în favoarea unei ajustări puternice a conturilor Europei, cu scopul de a limita contribuția unor ţări ca Germania sau Olanda.

Propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în mai 2018, prevedea alimentarea bugetelor comunitare pentru 2021-2027 cu resurse echivalente cu 1,11% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecăruia dintre cele 27 de state UE, după ce Marea Britanie va fi părăsit blocul comunitar.

Acest plan reprezintă deja o reducere în raport cu conturile din perioada curentă (2014-2020), în care cei 27 finanțau bugetul UE cu echivalentul a 1,16% din PIB.

„Aripa dură” a UE nu mai vrea să dea bani în plus

Ruptura Marii Britanii de UE ne va costa pe toţi

Dar cei mai mari contribuitori ai UE nu mai sunt dispuși să depășească pragul de 1%, așa cum a rămas stabilit după summitul european din octombrie, de la Bruxelles.

Această „aripă dură” a Europei și-a stabilit un dublu obiectiv: de reducere drastică a proiectelor de buget elaborate de Comisie și, în același timp, de menținere a reducerilor de care se bucură Germania, Olanda, Suedia, Austria și Danemarca.

Aceste cinci țări, contribuabile nete la bugetul Europei unite, primesc un cec anual prin care li se reduce contribuția. Acest privilegiu a fost legat de prezența Regatului Unit, care primește propriul cec tip „discount” anual, dar beneficiarii vor să păstreze acest privilegiu chiar și după Brexit.

Scad şi fondurile pentru agricultură?!

Manifestul „Friends of Cohesion” consideră că „Brexit oferă o oportunitate ideală pentru a șterge toate cecurile și corecțiile vechi”. Documentul semnat la Praga evidențiază, de asemenea, îngrijorarea crescândă a țărilor beneficiare cu privire la fondurile structurale și la politica agricolă comună, domenii care ar putea să fie atinse de reduceri drastice din 2021.

Surse comunitare avertizează că, în cazul în care Berlinul nu renunţă la acest plan, consecinţa ar fi reducerea fondurilor de coeziune. Comisia Europeană a propus deja un buget cu reduceri legate de politica agricolă comună (PAC) și de coeziune.

„Am optat pentru a crește resursele pentru provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în materie de migrație, inovare sau de apărare“, a declarat marți directorul Comisiei Buget, Gert Jan Koopman. Dar nici măcar acea „reorientare” nu satisface Germania și Olanda.

Două tabere ireconciliabile

Încăpăţânarea Germaniei și a Olandei, pe de o parte, şi a Spaniei și Portugaliei, pe de alta, face posibilă… imposibilitatea de a se ajunge la un acord cu privire la noul cadru bugetar, până în decembrie, așa cum era prevăzut vara aceasta.

Cancelarul german, Angela Merkel, a considerat la sfârșitul ultimului Consiliu European că va fi președinția croată cea care va avea grijă de acest lucru, în prima jumătate a anului 2020. Dar surse diplomatice susțin că cea care va ajunge să încheie această negociere dură va fi chiar Germania, în a doua jumătate a lui 2020, când va avea președinția rotativă a UE.

Germania: de la 25,4 miliarde de euro la 32,7 miliarde de euro

Opoziția puternică a Germaniei şi a Olandei faţă de nevoia de a-și spori contribuțiile a făcut Comisia Europeană să publice deja estimările privind contribuțiile brute ale țărilor. Conform estimărilor, Germania va plăti o creştere medie a contribuţiei sale de 25,4 miliarde de euro anual (în perioada cuprinsă între 2014 și 2020) la 32,7 miliarde de euro în următorul cadru financiar, cu 28% mai mult.

De asemenea, vor crește contribuțiile din Austria (28%), Suedia (27%), Danemarca (24%) sau Olanda (13,5%). Dar la fel și în cazul țărilor din est sau sud, inclusiv în Spania. Conform datelor Bruxelles-ului, între 2014 și 2020 Spania a fost o țară primitoare, dar cu un sold de doar 0,18% din PIB. Adică este la un pas de a fi contribuabil net.

Deși astfel de creștere este generată de ieșirea din UE a Regatului Unit și de noile provocări cu care UE dorește să se confrunte, țările conduse de Berlin susțin că, spre deosebire de alți parteneri, ele sunt deja contribuabili neti şi că nu e normal să dea acum bani în plus la politicile comune, cum ar fi PAC sau fondurile de coeziune.

Comisia UE nu cedează presiunilor

Cu toate acestea, Comisia a răspuns că nu este atât de ușor să definești profiturile sau concesiile fiecărei țări. Koopman a dat ca exemplu faptul că aceste solduri nu includ „beneficiile companiilor germane pentru cheltuielile de coeziune în Polonia”, potențialul unor instrumente precum planul Juncker sau avantajele existenței unor organizații precum Agenția Europeană a Medicamentului (localizată mai nou în Amsterdam), ceea ce va aduce Olandei venituri în plus obținute în timpul nopților hoteliere, ba chiar şi beneficii comerciale produse de această mutare, cum ar fi crearea unui pol de afaceri pentru a atrage noi companii în zonă.

De asemenea, susţin experţii Comisiei Europene, aceste planuri nu includ cheltuieli care pot fi executate în alte țări, dar de care beneficiază și statele respective, cum ar fi investiții mai mari pentru gestionarea fluxurilor migratorii în Mediterana.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

loading...

6 COMENTARII

  1. Din cate imi aduc aminte, in presedintia rotativa a Romaniei, condusa de scroafa dancila si infamul psd, au existat sanse foarte bune ca si Romania sa obtina gazduirea unei agentii europene, cred ca a muncii, insa nemernicii de psdisti erau ocupati numai cu impiedicarea LCK sa ajunga procuror-sef EPPO, asadar n-am primit nicio agentie, a fost adjudecata de o tara minuscula Estonia, sau alta dintre maruntele tarisoare baltice. Aveam ocazia excelenta ca imensitatea de Casa a poporului lasata de ceausescu sa devina si producatoare de bani, nu numai consumatoare, asa cum este de 30 de ani, dar nu se intampla, din cauza de psd. Sa ajungeti in iad, psdistilor hoti si ordinari!

  2. Ceva în genuuu’…: „NENE, sunt(em) Români(C)a, „DAI-ȘI-LA-MINE” (Sic !) UN… EURO(I) ????!!!!!!

    SCARBA-TOTALAAAAAA (!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!): RAMANEM (!)… CERSETORII EUROPEI(-Unite) !!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here