luni, noiembrie 25, 2024
AcasăLumeaEuropaEuropa se clatină sub cizma extremei drepte, la 80 de ani de...

Europa se clatină sub cizma extremei drepte, la 80 de ani de la invazia nazistă în Polonia. Cum se explică scorul AfD în alegerile din Germania

-

Temutul triumf al extremei drepte din Saxonia şi Brandenburg nu s-a concretizat duminică, potrivit proiecțiilor după sondajele la închiderea urnelor în cele două landuri din estul Germaniei. Însă AfD (Alternative für Deutschland – „Alternativa pentru Germania”) a obținut rezultate neaşteptat de mari, comparativ cu ultimele alegeri regionale din 2014.

În Saxonia, AfD a devenit a doua forţă politică (27,8% din voturi), după Uniunea Creştin Democrată (CDU) a cancelarei Angele Markel (32,5%).  CDU a pierdut 6,9% din voturi față de ultimele alegeri din 2014, în timp ce AfD a câștigat 18,1 procente!

În landul Brandeburg, social-democraţii de la SPD rămân pe locul unu, cu 26,1% din voturi, dar sunt urmaţi foarte aproape de AfD, cu 23,7%. (SPD a înregistrat cu 5,8% voturi mai puține decât în 2014, AfD a câștigat în schimb 11,5%!).

- Advertisement -

Chiar și așa, partidele care până acum au condus guvernele regionale – conservatorii (CDU) din Saxonia și social-democrații (SPD) din Brandenburg – au reuşit să păstreze puterea landurilor, deși au pierdut masiv sprijinul populaţiei în favoarea extremiştilor.

Începând de azi, creştin-democraţii (CDU) şi social-democraţii (SPD) au început negocieri complicate pentru a putea forma un guvern fără a conta pe extrema dreaptă, în ciuda rezultatului mare obţinut de AfD. Toate partidele germane resping orice tip de alianță cu extrema dreaptă.

Cum au cucerit extremiştii votanţii din est

Puterea votului „de protest” (cucerit masiv de AfD) este deosebit de pronunțată în estul Germaniei, unde trăiesc aproximativ 20% din nemţi, deoarece în întreaga țară extrema dreaptă atinge în medie doar aproximativ 13%. Pentru că, deși indicatorii economici și sociali reflectă o convergență considerabilă între cele două părți ale țării împărțite istoric, egalitatea deplină nu există. Salariile din est, de exemplu, rămân în jur cu 650 de euro brut mai mici, în medie, dar şi costul vieții este aici mai mic. Iar PIB-ul pe cap de locuitor în landurile din est este 73% din media națională.

- Advertisement -

 

Imigranţii, motiv de stors voturi extremiste

Chiar și așa, situația economică din cele două landuri câştigate de extremiştii din AfD, unde șomajul nu atinge 6%, ar fi mai mult decât de invidiat pentru multe alte ţări europene. Deoarece dincolo de cifre și fapte, o mare parte din problemă nu are legătură cu nemulțumirile comparative  est-vest, acumulate și slab digerate de zeci de ani.

Între mulți locuitori ai estului există sentimentul că, în Occident, ei sunt considerați cetățeni de mâna a doua și că eforturile individuale făcute în scopul reunificării Germaniei nu au fost recunoscute sau răsplătite în mod corespunzător.

AfD a încurajat alegătorii să repete revoluția pașnică din 1989, când foștii cetățeni ai Republicii Democrate Germane au ieșit în stradă pentru a demonstra și a dărâma zidul Berlinului. Însă acum, democrația germană a ajuns şi în est, acolo unde mass-media și politicienii tradiționali răspândesc doar mesaje corecte din punct de vedere politic, nu manipulări şi informaţii false, ca în comunismul din fosta Republică Democrată Germană (RDG).

„Dacă Zidul a fost demolat în urmă cu 30 de ani, este momentul să renunțăm la Merkel, și la politica sa deschisă cu refugiații și să luptăm pentru a combate schimbările climatice”, şi-au încurajat alegătorii liderii extremişti din AfD.

Extremiştii au făcut „marcaj” la nemţii din plan local

Protest anti-imigranţi. la Berlin

De asemenea, reprezentanții locali ai formaţiunii sunt foarte prezenți în sate, ascultând preocupările celor care spun că se simt abandonați de politicienii din Berlin. AfD a știut de asemenea să alimenteze acel sentiment de abandon în urma sosirii a peste un milion de refugiați în țară, în 2015.

Refugiații primesc sprijin și resurse din partea guvernului central, care este acuzat că şi-a abandonat proprii cetăţeni. „Cine ne protejează de cei care au nevoie de protecție?”, se poate citi pe unul dintre afișele electorale care leagă criminalitatea din plan local de refugiați.

Puțin contează că proporția de refugiați este în aceste state mai mică decât în ​​altele din Occident, deoarece ceea ce funcționează este un fel de xenofobie preventivă. „Există multe persoane aici care merg zilnic la muncă în Occident și văd cum este viața acolo. Ele nu doresc ca Occidentul să devină islamizat ”, a subliniat recent Etgar Naujok, președintele AfD din Leipzig, care a întărit mesajul de urgență al formației sale. „Nu avem încă cinci ani pentru a schimba lucrurile.”

Pentru AfD, creșterea sa în Est presupune însă dileme considerabile. Candidatul său la Brandenburg, Andreas Kalbitz, a fost în tinerețe activ în mediul neo-nazist. Acum aparține grupării Der Flügel, cea mai radicală aripă a extremei drepte, care este de așteptat să fie consolidată și în alegerile din octombrie, în Turingia, un land din centrul Germaniei, înfiinţat după reunificarea din 1990. Acest rezultat va accentua actualele divizii interne din cadrul partidului, în cazul în care cei considerați moderati privesc cu îngrijorare la progresul celui mai radical grup din AfD, care ar putea ajunge să preia conducerea, după cum au explicat recent pentru EL PAÍS surse din partid.

La 80 de ani de la invazia Poloniei…

Nefericită coincidenţă, la 1 septembrie 1939, armata germană a început în zorii zilei atacul asupra Poloniei, pornind practic al Doilea Război Mondial. Rezultatul: milioane de morţi, răniţi, strămutaţi, femei abuzate şi o lume care încă mai suferă de pe urma furiei distrugătoare a naziştilor. Cu exact 80 de ani mai târziu, în Germania, un partid care a câştigat voturi prin incitarea la naţionalism, rasism şi xenofobie dă lovitura în alegeri, cu rezultate de peste 20%.

Ce spune deci despre Germania faptul că un asemenea partid reuşeşte să aibă atât de mult succes într-o perioadă economică foarte bună şi într-un context politic încă relativ stabil? Şi ce motive de teamă pot exista în cazul în care situaţia economică se va schimba în rău, iar Germania va fi prinsă într-un eventual val de recesiune globală? Cât de sigure mai sunt încă zidurile conştiinţei noastre, cât de puternică mai este credinţa că un partid format în majoritate din membri rasişti nu mai are voie vreodată să ajungă la guvernare în Germania?

Sunt întrebări esenţiale, pe care şi le pune Ines Pohl, redactor-şef al concernului media de limbă germană Deutsche Welle.

„Să răspunzi AfD cu aroganţă ar fi o greşeală fatală”

„Face parte din natura vieţii să recunoaştem anumite lucruri şi să le analizăm doar în retrospectivă, să înţelegem impactul unor momente istorice asupra viitorului doar după ce acestea s-au petrecut. În acest sens, putem doar specula ce vor scrie mai târziu cărţile de istorie despre data de 1 septembrie 2019”, afirmă jurnalista, care consideră că succesul extremei drepte nu va fi uşor de combătut de forţele politice responsabile.

„Fără îndoială că aceste succese electorale regionale vor da aripi Alternativei pentru Germania la nivel federal. AfD este o formaţiune puternică şi nu va părăsi prea curând scena politică. Este o realitate cu care celelalte partide trebuie să înveţe să se confrunte. Să răspunzi la succesul AfD cu aroganţă ar fi o greşeală fatală. Rezultatele AfD au dovedit cât se poate de clar responsabililor politici germani că ceva nu merge deloc bine în ţară şi că ar face bine să privească şi să asculte cu atenţie, pentru a înţelege ce îi împinge pe alegătorii germani în braţele populiştilor.

De responsabilitatea istorică a Germaniei aparţine însă şi existenţa unor principii nenegociabile. Printre acestea, libertatea religioasă şi dreptul la azil al celor aflaţi în situaţii de urgenţă. Aceste principii nu au voie să fie vreodată sacrificate, indifent cât de dificilă este sau va fi formarea unui guvern”, comentează redactorul-şef al Deutsche Welle.

Germania se luptă cu sine

Cele care au pierdut masiv voturi, deşi nu şi puterea regională, sunt cele două partide tradiţionale din Republica Federală: Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a cancelarei Angela Merkel şi social-democraţii din SPD, care au înregistrat cele mai slabe scoruri electorale în cele două landuri de la unificarea Germaniei. Acest trend înseamnă că, la bază, până şi în Germania cea atât de stabilă, lucrurile se complică tot mai mult în procesul de alcătuire a unor coaliţii de guvernare.

Şi mai înseamnă că principiul marilor partide populare, care au adunat mereu ca nişte rezervoare numeroase voturi de la alegătorii din vastul centru politic dintre cele două extreme stânga şi dreapta, nu mai funcţionează azi.

Toate acestea arată cât de mult se luptă Germania cu propria identitate, cu ce fel de ţară doreşte de fapt să fie. Ce direcţie vrea să adopte în politica privind refugiaţii, dar şi în marile teme economice sau privind politica socială. Cât de mult stat naţional şi cât de multă Europa, conchide jurnalista.

Germania cere scuze Poloniei pentru invazia fascistă

La 80 de ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, cel mai mare conflict de război din istorie, cu peste 40 de milioane de morți, Germania și-a cerut scuze victimelor. În cadrul actelor de comemorare a invaziei Poloniei, președintele gazdă, Andrzej Duda, a ridicat tonul împotriva Rusiei – fără să o numească explicit – avertizând despre „întoarcerea tendințelor imperialiste în Europa”, cu referire la operațiunile militare din Georgia și Ucraina.

Vladimir Putin a fost marele absent, nefiind invitat la eveniment. La trei decenii de la căderea comunismului, Moscova este încă privită ca o amenințare în zonă, mai ales de la anexarea ilegală a Crimeei, în 2014.

„Știți că acest lucru se întâmplă: în 2008, Georgia, în 2014, Ucraina, până în ziua de azi, (Rusia – n.r.) a deplasat granițele, ocupația, prizonierii de război, provocări militare”, a declarat liderul polonez în timpul discursului său la evenimentul principal susținut în Piața Pilsudski din Varșovia, unde se află mormântul soldatului necunoscut, construit pe temeliile palatului regal saxon, care a fost distrus în timpul războiului.

„Nu se mai poate repeta niciodată”, a adăugat el cu referire la ocupația nazistă. „De aceea trebuie să ne amintim. Să tragem concluzii din aceste fapte”, a spus Duda.

America ţine frontul unit

În timpul ceremoniei, vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence – care a reprezentat SUA în locul lui Donald Trump (acesta și-a anulat vizita din cauza uraganului Dorian) – a făcut aluzie la angajamentul țărilor membre NATO de a dedica 2% din produsul lor interior brut pentru apărare.

Mike Pence, vicepreşedintele SUA

„SUA și Polonia vor continua să fie alături de toți aliații noștri pentru apărarea noastră comună. SUA și Polonia vor continua să ceară aliaților noștri să păstreze promisiunile pe care le-am făcut. Pentru că poporul american și poporul polonez știu că o alianță puternică de țări libere, suverane și independente este cea mai bună apărare a libertăților noastre, acum și pentru totdeauna”, a spus el.

În acest sens, președintele german, Frank-Walter Steinmeier (cel care a cerut scuze oficial Poloniei pentru invazia fascistă de acum 80 de ani), a recunoscut că „Germania ar trebui să contribuie mai mult la apărarea Europei”, dar a subliniat că țara sa este angajată în „scopul comun de a păstra ceea ce ne unește într-o lume plină de convulsii”.

Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!

CITIȚI ȘI:

A doua organizație importantă care se retrage din Coaliția lui Cumpănașu, pentru a nu-i face acestuia „jocul politic”

Un cretin, candidat la Președinția României. Dacă vreți să fiți ca el, votați-l!

Caracatița care-l susține pe Cumpănașu: sindicaliști, polițiști, masoni, foști șefi ai Guvernului, ai Armatei și ai SRI

VIDEO. „Pe Alexandra a omorât-o Ciuma Roșie! Iar Cumpănașu este un produs sută la sută Ciuma Roșie”

Dan Tăpălagă: „Primul candidat călare pe un cadavru”. Încă un text devastator la adresa „necrofagului” Cumpănașu

VIDEO. Planul abject al lui Cumpănașu. Cățărat pe cadavrul Alexandrei, vrea să fie „doi ani” președintele României! De o lună minte întruna că nu are ambiții politice

„Te-ai cățărat, indecent și oportunist, pe curajul și drama Alexandrei”. Text devastator al unui fost ministru la adresa lui Cumpănașu

Delir fascist-paranoic al lui Cumpănașu. ONG-istul parvenit e tot mai îndrăcit: „Bă, cretinii dracului!”. Escrocule, milionul înapoi! De euro!

Sondaj IMAS pe august: PNL 28,4%, USR-PLUS 25,3%, PSD scade sub 18%! Peste 56% pentru o guvernare PNL-USR-PLUS-PMP

7 COMENTARII

  1. EXTREMELE se… SUSTIN (!), una pe cealalta !

    Excesul de neo-marxism, de tip „Corectitudine – Politica”, duce la bascularea electoratului spre populismul ultra-conservator, retrograd ! (Si invers, bineinteles…)

  2. Dupa zeci de ani de conducatori socialist era si timpul…. Folositi foarte usor eticheta de „extrema drepta” .. Conservatorii sunt oameni care respecta valorile crestine si apara caracterul national al tarii. Pana la extrema si cizma e cale lunga. Socialistii au cam facut praf Europa. E timpul ca cineva sa o puna la loc.

    • Si noi suntem de DREAPTA, de… trei generatii (ambii bunici barbati au facut puscarie politica, in anii ’50, ca lideri locali ai P.N.T. !), dar trebuie facuta o distinctie clara intre DREAPTA CIVILIZATA, din Occident, si CRETINII PRIMITIVI ULTRA-CONSERVATORI, de tipul celor partidelele RETROGRADE din Germania, Austria, Cehia, Slovacia sau Polonia !

      (Ba chiar si fata de anumite… ACCIDENTE din partea unor partide de dreapta ONORABILE, care au ajuns sa aiba lideri precum Boris Johnson ori Donald Trump !)

  3. S-a mers dintr-o extrema in alta. De la national-socialismul lui Hitler de purificare a natiei la planul Kalergi de hibridizare a Europei si distrugerea rasei albe. Cititi pe net despre planul Kalergi.
    Acum, precum un pendul, lucrurile incep sa mearga inspre extrema cealalta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -