O mare frână în reformarea clasei politice o constituie condiția de a strânge 200.000 de semnături (partidele), respectiv 100.000 de semnături (candidații independenți), pentru a candida la alegeri. Această frână ar putea fi eliminată de Curtea Constituțională, unde a ajuns speța.
Totul a plecat de la o contestație a Partidului Națiunea Română (PNRo), fondat de româno-americanul John Banu Muscel. „Vrem să democratizăm viața politică din România. Nu e normal, nu e nici constituțional să pui piedici în calea candidaturilor de orice fel. În loc să încurajeze implicarea cât mai multor oameni în politică, legea o descurajează. Această situație trebuie să înceteze”, a declarat John Banu Muscel pentru ziaristii.com.
Stabilit de peste 35 de ani în Florida, unde a dezvoltat afaceri de succes în domeniul cercetării tehnologice oceanografice, acesta a declanșat acțiunea civică în urma căreia Ministerul de Externe a acceptat să înființeze un consulat românesc la Miami, unde există o consistentă comunitate de români.
Juristul-șef al PNRo, Constantin Florea, a contestat în instanță decizia Biroului Electoral central (BEC) de a respinge lista de candidați la europarlamentare a PNRO, pe motiv că partidul nu a depus dovada că ar fi strâns cel puțin 200.000 de semnături. Contestația nu are ca obiectiv admiterea PNRo la aceste alegeri, ci posibilitatea de a ridica excepția de neconstituționalitate în privința prevederilor legale care impun această condiție.
Pe 11 aprilie, Tribunalul București a admis cererea PNRo, sesizând Curtea Constituțională în privința neconstituționalității a două prevederi legale: art. 16, alin. 4, respectiv art. 18, alin. 1 din Legea 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.
Cele două articole incriminate
Art. 16, alin. 4: „Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidați propuse de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minoritățile naționale, alianțele politice sau alianțele electorale trebuie însoțite de o listă cuprinzând cel puțin 200.000 de susținători. Lista susținătorilor se depune într-un singur exemplar”.
Art. 8, alin. 1: „Un alegător poate susține un singur / o singură partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau candidat independent”.
Decizia Tribunalului București
„Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale. Dispunesesizarea Curții Constituționale cu soluționarea execepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14, alin. 4, și art. 18, alin. 1 din Legea nr. 33/2007”.
Ce urmează?
Dacă forul constituțional va declara neconstituțională condiția celor 200.000 de semnături, atunci se vor desprinde două posibile soluții: scăderea numărului de semnături (de exemplu, la 25.000 de semnături) sau renunțarea totală la o asemenea condiție.
Cele 200.000 de semnături și pragul electoral de 5% sunt două frâne extrem de nocive în calea reformării clasei politice.
De sărăcia republicană am auzit.
Legal celor 200.000 semnături nu se modifică.
Mason *33 Federal Reserve la Chicago
Romanii numai cred in partidele care s-au succedat la guvernare după 1989.este anormal ca un roman dacă vrea sa între in lupta electorală trebuie mai înainte sa facă dovada ca a strâns 100.000 de semnături (!!!!!!) ceea ce este o aberatie. Trebuie sa scăpăm de Toți impostori aciuați pe la toate partidele pentru Ca lucrurile sa progreseze altfel ne vom trezi cu agramați, analfabeți care culmea acced in pilitica de varf!!!!! Este vremea politicienilor responsabili in politica românească!!!!!