Preot-erou şi la Bataclan, şi la Notre-Dame. A salvat Coroana de Spini a lui Iisus din catedrala cuprinsă de flăcări

0
3111

Un preot francez, care i-a ajutat pe cei răniţi în timpul atacului terorist de la Paris, din noiembrie 2015, şi care a supravieţuit unei ambuscade în Afganistan, este cel care a reuşit să salveze Coroana de Spini a lui Iisus, din incendiul de la Catedrala Notre-Dame.

Jean-Marc Fournier, preot în cadrul Brigăzii de Pompieri de la Paris, a salvat preţiosul obiect religios, despre care se crede că a stat pe capul lui Iisus în timpul răstignirii, din calea focului care a distrus cunoscutul edificiu parizian, potrivit Daily Mail.

Iniţial s-a crezut că obiectul a fost distrus în incendiu, însă Părintele Fournier a reuşit să recupereze Coroana de Spini fără ca aceasta să fie afectată.

Informaţia că preotul a reuşit să salveze Coroana cu Spini a fost confirmată de serviciile de urgenţă pariziene.

Pe 13 noiembrie 2015, Părintele Fournier a intrat în sala de concerte Bataclan din Paris, după ce aceasta a fost vizată de un atac sângeros al unor terorişti. În acel loc au murit 89 de persoane. Preotul s-a rugat alături de cei răniţi şi pentru sufletele celor decedaţi.

Alături de Coroana de Spini au mai fost salvate alte artefacte preţioase precum Tunica Sfântului Louis, conform primarului Parisului, Anne Hidalgo.

Un incendiu puternic a izbucnit, luni seară, la Catedrala Notre-Dame din Paris. Din fericire, construcţia religioasă a fost evacuată, potrivit serviciilor de intervenţie. Incendiul a pornit la ora locală 18.50 (19.50, ora României) la o sursă a sistemului de încălzire al catedralei, relatează Mediafax.

Drumul Coroanei de Spini de la Ierusalim la Notre-Dame

Sfintele relicve ale Patimilor lui Iisus de la Catedrala Notre Dame din Paris sunt: o părticică din Crucea Mântuitorului Hristos, un piron al Pătimirilor şi Sfânta Coroană de Spini. Sfânta Coroană de Spini a fost cercetată de multe ori de comisii formate din medici, fizicieni, chimişti. Cele mai multe dintre acestea confirmă autenticitatea relicvei. Ea poartă veneraţia a cel puţin 16 secole de creştinătate.

Sfântul Ioan Teologul a scris că soldaţii romani, în noaptea Joii celei Mari, au făcut o coroană de spini în batjocură şi i-au pus-o pe capul Mântuitorului Hristos (Ioan 19, 12).

Sunt numeroase menţiuni ale Coroanei de spini în primele secole ale Bisericii Creştine, mai ales în istorisirile pelerinilor la locurile sfinte, în secolul al IV-lea. În 409, Sfântul Paulin de Nola o menţionează printre relicvele sfinte ale Bisericii de pe Muntele Sion din Ierusalim. În 570, Martirul Antonie o găseşte accesibilă veneraţiei credincioşilor la aceeaşi Biserică din Sion. În 575, Cassiodor, în Comentariul său la Psalmul 75, scrie: „La Ierusalim, acolo este Coroana de spini”. În 870, coroana era încă la Ierusalim, aşa cum semnalează Bernard Călugărul.

În secolele VII-X, relicvele au început să fie transferate la Constantinopol, la Capela Împăraţilor bizantini, din cauza tâlharilor care atacau tot mai des bisericile din Ierusalim. În 1238, Bizanţul cucerit de cruciaţi era condus de Baudouin de Courtenay, un împărat latin. În mare dificultate financiară, acesta a decis să vândă din relicve bancherilor veneţieni, pentru a face rost de bani.

Sfântul Louis, Regele Franţei, a intervent şi a plătit compensaţii mari veneţienilor şi, în 10 august 1239, regele urmat de un cortegiu impresionant, a primit 22 de relicve sfinte la Villeneuve. În 19 august 1239, procesiunea a sosit la Paris. Regele şi-a dezbrăcat toate însemnele şi veşmintele regale, a îmbrăcat o tunică simplă şi, cu picioarele goale, ajutat de fratele său, a purtat Sfânta Coroană de Spini până la Catedrala Notre Dame din Paris. Aici a fost construit un relicvariu pentru sfintele moaşte.

În timpul revoluţei franceze, relicvele au fost depuse la Biblioteca Naţională, iar după Concordatul din 1801, ele au fost redate Arhiepiscopiei de Paris şi de atunci sunt la Catedrala Notre Dame. Împăraţii francezi Napoleon I şi Napoleon al III-lea au oferit câte un relicvariu acestor sfinte moaşte. În anul 2007, sfintele relicve au fost venerate de către Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, şi apoi de către Preafericitul Alexis al II-lea, Patriarhul Rusiei, menţionează Doxologia.ro.

Sudura, posibilă sursă de incendiu

Incendiul de la Catedrala Notre-Dame, din Paris, a reușit să fie controlat după ore bune de luptă cu flăcările mistuitoare. Originea focului – care a izbucnit luni seara de undeva de pe acoperișul catedralei – încă nu a fost stabilită. Însă în timpul intervenției pompierilor, au ieșit la iveală mai multe probleme.

Ancheta a fost încredințată Brigăzii Criminale a Poliției Judiciare, din cauza complexității investigațiilor și a amplorii pagubelor. Pista unui accident este cea mai plauzibilă, de moment. Pe lateralele catedralei erau înălțate schele pentru lucrările de renovare. Anchetatorii studiază ipoteza unui focar provocat de o lucrare de sudură efectuată pe șarpanta din lemn.

Șarpanta este foarte veche, o parte din lemn este în descompunere, spongios, o sudură sau un scurtcircuit poate provoca o scânteie nedepistabilă timp de mai multe ore, chiar zile, care se poate transforma într-un incendiu mocnit. Experții judiciari vor trebui să găsească locul de unde a pornit focul pentru a determina dacă este vorba, eventual, de o neglijență și cine poartă responsabilitatea, notează ziarul Le Parisien.

CITIȚI ȘI:

Arde Catedrala Notre-Dame, ard opt secole de istorie a Franței!

Notre-Dame, primele ipoteze. Cum ar fi acţionat pompierii americani. A apărut şi prima donaţie pentru reconstrucţie: 100 de milioane de euro

VIDEO. Senzaţionala „mamaie”! A intrat în mijlocul PSD-iştilor, la Craiova, şi le-a bătut obrazul: „E şi oraşul meu, nu al vostru! Distrugeţi tineretul”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here