La 25 de zile de când a depus jurământul de președinte al României, Nicușor Dan a desemnat prim-ministrul pe care l-a promis în campania electorală: Ilie Bolojan. Disputa principială dintre cei doi a dus la respectarea unei alte promisiuni a lui Nicușor Dan: TVA nu va crește peste 19%!
Președintele Nicușor Dan (55 de ani) l-a desemnat, vineri, pe Ilie Bolojan (tot 55 de ani) pentru funcția de prim-ministru al României. Șeful statului a semnat vineri, 20 iunie, decretul prezidențial în acest sens.
Nicușor Dan și-a concretizat astfel promisiunea electorală de a-l numi în fruntea Guvernului pe președintele interimar al PNL, care are șanse majore să fie ales președinte „plin” al partidului la următorul Congres.
O altă promisiune făcută de Nicușor Dan a fost aceea că TVA nu va crește peste 19%. După discuții intense cu Ilie Bolojan, șeful statului l-a convins pe premier să accepte această limitare. În schimb, vor exista creșteri de TVA care acum se află la pragurile reduse de 5% și 9%, urmând ca toate să devină de 9%, 11% sau 19%.
Ilie Bolojan va trebui să se prezinte în fața Parlamentului, săptămâna viitoare, cu echipa următorului Guvern, în formula PSD-PNL-USR-UDMR, pentru votul de învestitură.
Nicușor Dan: „Domnul Bolojan este persoana cea mai potrivită să facă ajustările necesare în aparatul statului român”
- „Îl desemnez pe domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru. Vreau să mulțumesc partidelor care vor forma majoritatea parlamentară pentru aceste săptămâni de discuții. Este în interesul României ca Guvernul să fie sprijinit de o majoritate solidă, iar partidele au înțeles lucrul acesta.”
- „De asemenea, este în interesul României ca în majoritatea care susține Guvernul forțele politice să colaboreze, și am încredere că o vor face.”
- „Evident că a fost o întrebare legitimă a societății: de ce discuțiile acestea au durat o lună de zile? Pe de o parte, avem exemplul democrațiilor consolidate, în care negocierea pentru formarea unui Guvern cu multe partide durează mult mai mult decât o lună. Pe de altă parte, au fost chestiuni importante, sensibile și măsuri dificile pe care partidele și le-au asumat pentru guvernare. Niciuna din zilele pe care le-am petrecut în aceste discuții nu a fost o zi pierdută.”
- „Urgența pentru România este relansarea economică, dar, ca să ai o relansare economică, trebuie să ai o bază solidă. Și pentru asta, trebuie să muncim și responsabilitatea este a Guvernului și a coaliției care îl sprijină.”
- „E nevoie să corectăm deficitul financiar, pentru a pune bazele pentru ca economia românească, cu tot potențialul pe care-l are, să poată să se dezvolte și să aducă prosperitate pentru români.”
- „Domnul Ilie Bolojan este persoana cea mai potrivită să facă ajustările necesare în aparatul statului român. Este o persoană care, în pozițiile pe care le-a avut – de primar, de președinte al Consiliului Județean –, a dovedit, pe de o parte, că știe să reducă și să eficientizeze cheltuielile, pe de altă parte are o viziune de dezvoltare. Este persoana cea mai potrivită și va avea în mine un partener.”
Ilie Bolojan: „Putem repune România pe un drum bun”
- „Domnule președinte, vă mulțumesc pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o prin această nominalizare. Sunt conștient de marea responsabilitate pe care mi-o asum, din cauza situației dificile în care se găsește țara noastră, ca efect al crizei bugetare îndelungate.”
- „Începând din această după-amiază, voi continua discuțiile cu partidele politice pentru asigurarea unei majorități parlamentare, pentru definitivarea Guvernului și a programului de guvernare.”
- „În aceste acțiuni, voi urmări trei direcții: să punem ordine în finanțele țării, să lucrăm pentru o bună guvernare, care să creeze condiții de dezvoltare în România, și să arătăm respectul cuvenit românilor.”
- „Știu că nu va fi o întreprindere ușoară, dar am convingerea că, împreună cu președintele României, cu oamenii responsabili din partidele politice și bazându-ne pe cetățenii țării noastre, putem trece de această situație dificilă și repune România pe un drum bun.”
USR: „E timpul reformelor!”
„Desemnarea lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier este un semnal clar că România poate merge înainte cu seriozitate și respect pentru banii publici.
USR salută decizia președintelui Nicușor Dan.
Știm că e greu și urmează o perioadă a deciziilor dificile.
Sunt prea mulți români care simt că muncesc din greu, dar nu le mai ajung banii. Prea mulți români și-au pierdut încrederea în politică, în schimbare. Știm că avem un stat care, astăzi, cere tot mai mult, dar oferă prea puțin.
Dar putem începe schimbările care au fost amânate de prea mulți ani.
Propunerea lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier e semnalul clar că România poate fi guvernată cu seriozitate și cu bun-simț.
USR va sprijini acest guvern și va lupta pentru reforme, reducerea cheltuielilor inutile și sprijinirea oamenilor care muncesc cinstit.
Va fi greu. Dar e timpul reformelor.”
TVA va crește la 21%, din ianuarie 2026, doar dacă deficitul bugetar nu va scădea suficient prin aplicarea altor măsuri
Premierul desemnat Ilie Bolojan începe discuțiile cu liderii partidelor pe pachetul de măsuri fiscale. Cel puțin pentru câteva luni, TVA de 19% nu se modifică. Cotele reduse de TVA (5% și 9%) cresc însă de la 1 august, cu excepția celor la medicamente și alimente.
Este o situație de compromis, pentru că Nicușor Dan nu voia creșterea TVA, după ce și-a și luat acest angajament în campania electorală. În schimb, Ilie Bolojan a insistat că mărirea TVA la 21% ar aduce sume importante la buget. Cel care a cedat, în dicuțiile de joi și vineri, a fost Bolojan, dar și Nicușor Dan i-a făcut unele concesii.
Din august vor crește cotelor reduse ale TVA, cele de 5% și de 9%, pentru categorii precum: evenimente, muzee, cărți, lemne de foc. Nu vor crește cele pentru medicamente și alimente.
După trei luni de guvernare Bolojan, în octombrie va fi făcută o analiză pentru a trage concluziile în prvința deficitului bugetar.
Dacă deficitul nu va scădea suficient și nu va exista posibiltatea aplicării altor măsuri în acest sens, atunci va fi crescută TVA de la 19% la 21%, începând cu 1 ianuarie 2026. Această evoluție va fi asumată în protocolul coaliției de guvernare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Bolojan trebuie sa fie foarte atent la echipa de ministri. Nu trebuie sa accepte ca, prin intermediul unora dintre ei, sa se conserve ramasitele politicii cleptocratiei.
Scopul principal al acestei noi etape generata de alegerea lui Nicusor Dan ca presedinte, este tocmai inlaturarea raului produs de cleptocratia mafiota.
S-a exagerat cu negocierile, cu repartitia pe partide a unor functii importante in institutii ale statului, a ministerelor, pe numirea ministrilor nu pe baza competentei, ci conform influentei pe care o au in partid. Chiar daca legile spre asta conduc, trebuie sa existe si bun simt! BUNUL SIMT este mai mult decat o lege facuta deseori cu adresa, ESTE O AXIOMA!
Daca reprezentantii partidelor europene erau cu adevarat europeni, nu se cramponau pe imparteala de gasca, de puterea pe care o au in parlament, ci se bazau pe valoare, pe interesul national!
Cand stii ca justitia a ajuns un aliat al mafiei politice, cum sa o lasi tot in grija aliatului? Cand stii ca un ministru a fost o catastrofa, cum sa-l pui tot pe el?
Deoarece romanii au increderein Bolojan si mai ales pentru ca el are de fapt raspunderea pentru ce va face acest guvern, este necesar ca Bolojan sa aiba ultimul cuvant in alegerea ministrilor. Nu pe baza algoritmuui, ci dupa capacitatea de a fi util interesului general.
Proiect de lege pentru recompensarea votanților nicusoristi:
Art. 1- Se instituie Medalia „Cacă-Frică” în grad de Căcănar pentru cei care au votat clănțănind din dinți de frică (Vin extremiștii! Vin comuniștii! Vin rușii! Vin tătarii!)
Art. 2- Se instituie Medalia „Cacă-Frică” în grad de Mare Căcănar pentru deontologii care au insuflat prostimii „curajul” necesar pentru a-și învinge frica și a se prezenta la urne.
Art. 3- Odată cu Medalia „Cacă-Frică” se va înmâna si Diploma de „Luptător Cacă-Frică”. Diploma va putea fi atașată la CV pentru cei care se vor angaja la ONG-urile sorosiste.
Art. 4- Doritorii sint rugați sa se prezinte cu buletinul in fața WC-ului public din Gara de Nord pentru a fi luați în evidență. Program Non-stop!
Art. 5- Oficiul de gazdă va fi preluat de Latrina 3, la cererea lor expresă.
P.S. N-am nimic cu Nicușoristul, dar votul din 18 Mai mi-a amintit de cărțile de istorie, cind năvăleau tătarii vitejii români lăsau totul baltă și fugeau in păduri, se uitau de după copaci cum le este jefuită agoniseala. Apoi luau totul de la capăt ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. De, nația trebuia sa supraviețuiască!
… acum tătarii au fost înlocuiți cu Sistemul ticalos, iar fuga în păduri cu votul de frică. În rest, agoniseala se duce pe taxe și impozite. Urmează încă 5 ani de sărăcie dar la scara istoriei aproape ca au si trecut!
de bors rusesc isi da cu parerea iarasi.
Vezi nana ca s-a incalzit apa la Soci, mai pleaca in vacanta, poate te mai relaxezi.
O mai avea maica rusie si vreo clinica ceva, doar nu o fi trimis toti doctorii pe front… Pasli!
Greul abia acum începe. La sfârsitul anului 2024 România a ajuns la cel mai mare deficit bugetar fapt pentru care țara noastră a primit semnale negative cu privire la degradarea ratingului suveran. Astfel, agențiile Fitch Ratings și S&P Global Ratings au avut deja, o perspectiva de la „stabilă” la „negativă” în martie 2025, plasând România, la un pas de ratingul „junk”. Agenția Fitch Ratings va face o reevaluare a ratingului la jumătatea lunii august.
Cu atât mai mult, noul guvern trebuie să vină cu un program de guvernare coerent privind reducerea deficitelor record și stabilizarea datoriei publice, printr-un pachet de măsuri după cum urmează:
-stoparea evaziunii fiscale;
-reducerea și să eficientizarea cheltuielilor statului;
-guvernanță și management profesionist la companiile de stat;
-simplificarea accesării fondurilor europene;
-reducerea birocrației prin digitalizare;
-legea salarizării în sistemul public si reforma sistemului de angajări la stat ;
-reforma sistemului electoral;
-reforma administrativ-teritorială .
Un rol esential in echilibrarea deficitului bugetar joacă absorbtia fondurilor europene. România are la dispoziție aproximativ 80 de miliarde de euro aflate la dispozitie provenind din două categorii de fonduri europene și anume :
-PNRR cu circa 30 de miliarde din care jumatate nerambursabili, iar jumatate imprumuturi cu dobândă mică si cu scadentă în 2026;
-Politica de Coeziune 2021-2027 cu 45,1 miliarde de euro, dintre care 31,5 miliarde de euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro cofinantare din contribuție națională și cu scadentă în 2029 .
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj al reformei administrtive este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Asadar, Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Prin urmare, schimbarea nu mai suportă amânare, iar reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe o bază sustenabilă.
Noul guvern ar trebui să vină cu un program de guvernare pe perioada până în 2028, care să includă măsuri de reducere a deficitului bugetar.
Numai ca si aici PSD-ul vine cu pretenția absurdă pentru o nouă rotativă guvernamentală, după modelul celei dintre “Nicu şi Marcel”, care nu a dus la nimic bun. Dimpotrivă. Găselnița cu rotativă guvernamentală a pornit in anul 2021 de la Klaus Iohannis, care pentru linistea lui la Cotroceni, le-a băgat liberalilor mortul in casă prin alianta cu PSD la guvernare, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
Atunci s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Prima dată a fost numit premier liberalul Nicolae Ciucă iar guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie, 2021. După ce acesta a dormit in cizmele statului timp de 1 an și jumătate, pe 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de prim-ministru si a urmat rotativa din 15 iunie 2023, cand Marcel Ciolacu a fost învestit de către parlament în funcția de prim-ministru.
Ba mai mult, dupa rotativa guvernamentală din iunie, 2023 când PSD-istul Marcel Ciolacu a preluat functia de premier , acesta a blocat toate reformele sustinând că urmează un an electoral si nu schimbi regulile în timpul jocului. Care joc?!
Asadar, în loc să se concentreze pe realizarea reformelor prevăzute in programul de guvernare si , cele două partide s-au acuzat reciproc si s-au ocupat mai mult de tot felul de manevre nedemocratice prin lipsa de coerenţă a deciziilor ceea ce a reprezentat o frână in dezvoltarea economică a ţării.
Rezultatul rotativei a fost acela că au mai trecut 4 ani degeaba in care cei doi lideri ai monstruoasei colalţii PNL-PSD au fost mai preocupaţi de amânarea reformelor atât de necesare economiei si astfel am ajuns in anul 2024 la un nou ciclu de alegeri si cu o ţară înglodată într-un deficit bugetar excesiv.
In plus, guvernul Ciolacu a recurs la tot felul de “aranjanente electorale” dubioase precum listă comună la europarlamentare, comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, schimbarea datei alegerilor prezidentiale, etc. Astfel s-a ajuns la anularea alegerilor prezidentiale din 2024 si organizarea lor in luna mai, 2025, cu consecinţe dezastruose pentru ţară.