De ce importăm prea multe alimente. 10 motive pentru care agricultura românească nu e competitivă. Toate țin de erorile românilor, explică profesorul de economie Cristian Păun

România importă prea multe alimente care ar putea fi produse în țară din cauza faptului cu agricultorii autohtoni nu înțeleg nici azi, la 33 de ani de la Revoluție, cum funcționează economia de piață, ignoră reguli elementare și se complac într-o dependență toxică de stat și de subvenții, arată profesorul de economie Cristian Păun. Problema nu e a pământului care n-ar fi bun și nu e la mijloc nici vreo conspirație, ci incapacitatea fermierilor de a învăța relația dintre cerere și ofertă.

În acest moment, România este tot în situația de acum 100 de ani, în care exportă materii prime și importă produse finite, deși ar putea foarte bine să prelucreze aici totul, utilizând resursele și forța de muncă locală. Asta se întâmplă, spune Cristian Păun, din cauza erorilor majore comise de agricultori. Aceștia nu înțeleg că afacerile din acest domeniu sunt similare cu cele din industrie, că trebuie să se ocupe nu doar de producție, ci și de căutarea clienților, iar că prelucrarea, procesarea și conservarea sunt chiar mai importante decât producerea efectivă a roadelor pământului.

Mai jos, analiza profesorului Cristian Păun asupra cauzelor care împiedică agricultura României să devină una puternică și competitivă la nivel mondial.

Cristian Păun: „Politicile publice din ultimii zeci de ani au amplificat acest haos și au oferit o sumedenie de stimulente care alterează în rău comportamentul economic al celor din agricultură“

„Importăm foarte multe alimente care, teoretic, ar putea fi produse aici, în țară, cu resursele și cu forța de muncă de aici. Prelucrăm prea puțin din ceea ce producem (cereale, de exemplu), le vindem altora ca atare, de la care cumpărăm apoi bunuri ce conțin materiile prime exportate. De ce se întâmplă acest lucru?

Pentru că în agricultură, și nu numai, se fac o serie de erori majore. Iată cele mai importante (m-am limitat la 10 erori):

1. Când inițiază producția, agricultorii nu se asigură că au o piață de desfacere reală. Se concentrează pe producție și nu pe producție pentru o piață potențială care să îți poată oferi un preț minim pentru cea mai mare parte (sau toată) producția.

2. Producătorii agricoli nu înțeleg că afacerea și antreprenoriatul din agricultură presupune fix aceleași lucruri ca și antreprenoriatul în industrie sau servicii (sau orice alt sector): descoperirea unei piețe potențiale, asumarea unor riscuri și, cel mai important, un calcul de profit și pierdere înainte de a iniția producția. Adesea fac calcule ”inginerești” plecând exclusiv de la costurile de producție, excluzând costuri importante cu transportul, depozitarea, comercializarea și pierderile din spate. Doar prețul de la tarla contează și acela trebuie plătit și trebuie să fie cât mai mare.

3. Nu înțeleg că producția este o afacere în sine, complet diferită de comerțul cu bunuri agricole. Nu e suficient să produci și să stai pe marginea drumului cu bunurile așteptând consumatorii să se deplaseze către tine. Nu înțeleg la ce sunt importante hipermarketurile sau supermarketurile, nu caută să înțeleagă consumatorul și ceea ce își dorește el de la producția și comerțul cu produse agricole.

4. Nu înțeleg că prelucrarea, procesarea sau conservarea (inclusiv depozitarea în spații frigorifice) adaugă valoare adesea într-o măsură mai mare decât materiile prime pe care le produc. Că sunt afaceri diferite și că pentru așa ceva este nevoie de capital substanțial.

5. Nu pricep importanța asocierii private pentru eficiența cu care se lucrează terenurile agricole și din care se pot obține economii de scară importante.

6. Înțeleg greșit rolul subvențiilor și ajutoarelor de stat, consecințele lor negative pentru afacerile din agricultură.

7. Implicit, nu înțeleg nici efectele negative ale protecționismului (a se vedea cazul cerealelor din Ucraina, și nu numai). Concurența, mai ales cea străină, este văzută mereu ca fiind ceva nociv, ceva distructiv, ceva deloc util pentru consumator sau piață.

8. Își conduc afacerile într-o simbioză periculoasă cu statul și decidenții politici, internalizând profiturile în ani agricoli buni și externalizând pierderile și problemele către bugetul de stat, în ani agricoli mai puțin buni (când este secetă, când este prea multă ploaie, pesta procină etc.).

9. Nu percep corect avantajele comparative și competitive pe care le are agricultura românească prin comparație cu alte țări, propunând producții exotice, gen roșii în luna ianuarie sau februarie. Nu avem clima din Turcia sau din Spania pentru a concura cu aceste țări.

10. Încă nu înțeleg importanța capitalului și accesului la finanțare din surse externe, altele decât creditele bancare, pentru finanțarea investițiilor (nu capitalului de lucru) în tehnologia tot mai avansată cu care se lucrează terenurile agricole peste tot în lume.

Politicile publice din ultimii zeci de ani au amplificat acest haos și au oferit o sumedenie de stimulente care alterează în rău comportamentul economic al celor din agricultură. O bună parte a agriculturii astăzi este una de subzistență, este o agricultură limitată ca producție, productivitate și calitate. O agricultură din care extragem prea puțină bunăstare, prea puțină reziliență în fața crizelor. Mereu cauză importantă a inflației de pe aceste meleaguri. Mereu un blestem… al resurselor.“

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* ANALIZĂ. Cum i-a trecut României glonțul pe la ureche, sub Năstase, Ponta, Dragnea și Dăncilă. China, „cel mai neiertător creditor din lume“, distruge țările pe care le împrumută

* Pe cine-a invitat Ciutacu în studio: Marina Tauber, pe lista UE de sancționare a persoanelor care vor să destabilizeze Republica Moldova

* VIDEO. Marcel Pavel a cântat la protestul rusofililor lui Șor, la Orhei, la concurență cu mitingul pro-european al Maiei Sandu de la Chișinău. S-a trezit cu piața goală: „Unde sunteți? De ce-ați plecat?”

* Cuib KGB-ist la Eparhia Cernăuți: starețul Mănăstirii „Sfânta Înălțare“, prins când striga în timpul liturghiei că Biserica Ortodoxă a Ucrainei e „satanică“. Se așteaptă zvârcolirile RTV și Antena 3

* VIDEO. Șoșoacă s-a isterizat ca o posedată, în Parlament, la auzul imnului european: „Fir-ar mama voastră a dracu’ de sclavi nenorociți! Omorâți cu toții ar trebui să fiți, împușcați în piață publică de trădători nenorociți!”

* Iresponsabilitate criminală: după ce a falimentat România, Ciolacu anunță că nu mai vrea premier până nu se face reforma pensiilor speciale și nu se încheie greva profesorilor

* EDITORIAL PAPAHAGI. România europeană e singura pentru care merită să mori. Restul e mizerie, glod, trogloditism, primitivism, murdărie, barbarie. Cei care azi fac gargară suveranistă și naționalistă vorbesc pentru Rusia

* Coaliția PSD-PNL face prăpăd: datoria externă a României a trecut de 700 de miliarde de lei, adică peste 50% din PIB-ul țării. Doar în acest an s-au împrumutat deja 40 de miliarde!

* INTERVIU. „Acesta este un război existențial pentru noi: dacă nu dispare Rusia, dispare Ucraina. Împreună nu putem supraviețui” / „Navalnîi ar ucide mai mulți ucraineni decât poate ucide Putin”

* Hagi șampiyon, Becali bătut de Dumnezeu! Mutările geniale prin care nașul și-a învins finul. O legendară răsturnare de scor: Farul – FCSB, de la 0-2 în minutul 17 la 3-2 în minutul 86