Se alege praful de visul președintelui Klaus Iohannis, care se imagina viitor șef al NATO: numele său a dispărut de pe lista favoriților la a-i succede în funcție actualului secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg. După faptele sale din ultimii ani, restaurația regimului cleptocratic din România, contrareforma din Justiție și aducerea PSD la putere, Iohannis și-a pierdut fulgerător credibilitatea în fața aliaților occidentali, iar acum numele său nu mai figurează printre cele avansate în cercurile guvernamentale ale țărilor NATO.
Iohannis calculase că viitorul carierei sale trebuia să facă un salt de la nivel intern pe plan extern, considerând că acum are anvergură internațională. Mandatul lui Stoltenberg se încheie anul viitor, iar surse apropiate de PNL susțineau că Iohannis se gândea, în cazul în care primea garanții că va fi ales șef al NATO, să demisioneze din funcția de președinte al României pentru a se duce pe noua funcție.
Dar felul anemic în care România s-a comportat de la invadarea Ucrainei de către Rusia – Bucureștiul a părut că încearcă mai degrabă să se fofileze decât să-și ajute vecinii, spre deosebire de energicele țări baltice, de Polonia, Slovacia și Cehia – n-a fost o bilă albă pentru Iohannis. Mai mult, aliații occidentali au văzut că, de fapt, președintele țării este un contrareformist hotărât, un aliat al sistemului corupt și un personaj tentat să conducă România cu ajutorul serviciilor secrete. Aducerea PSD la putere printr-o escrocherie electorală, atacul la instituțiile democratice, restaurația Mafiei din Justiție, dubioasele legi ale Securității Naționale, promulgarea unor inițiative legislative pe contrasens cu recomandările Comisiei Europene – toate au diminuat drastic prestigiul pe care Iohannis și-l construise timp de 5 ani (2014-2019), mimând opoziția la PSD și lupta pentru democrație.
Acum, conform publicației New York Times, pe lista candidaților la șefia NATO sunt 4 femei și un bărbat. Trei dintre candidate provin din Europa de Est. Se considera că ar fi momentul oportun, acum, ca noul secretar general al organizației să provină din rândurile aliaților din Est, care se confruntă direct cu amenințarea rusească și înțeleg cel mai bine pericolul.
Cele 4 candidate sunt:
- Kaja Kallas (45 de ani), premierul Estoniei;
- Zuzana Caputova (49 de ani), președinta Slovaciei;
- Kolinda Grabar-Kitarovic (54 de ani), fosta președintă a Croației în perioada 2015-2020;
- Chrystia Freeland (54 de ani), vicepremier și ministru de Finanțe al Canadei.
Acestora li se adaugă și un bărbat:
- Ben Wallace (52 de ani), ministrul Apărării din Marea Britanie.
Astă-vară, când încă își mai făcea iluzii că e lider cu anvergură internațională, Iohannis răspundea astfel întrebării dacă ar accepta să devină secretar general al NATO: „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”.
Acum, rămas – după toate aparențele – fără perspectiva unei mutări la o instituție internațională, Iohannis ar putea trece la planul B, despre care s-a discutat astă-primăvară: o modificare a Constituției după modelul din Ungaria, în care președintele să rămână doar cu un rol decorativ, puterea mutându-se în mâinile premierului. În perioada martie-aprilie apăruseră informații că Iohannis s-ar gândi ca, ajutându-se de coaliția PSD-PNL, să forțeze o astfel de modificare a Constituției, cu scopul ca, din 2024, să devină premier dacă ratează un post la Comisia Europeană sau la NATO.