Podul Kerci a putut fi aruncat în aer de ucraineni, pe 8 octombrie, cu largul concurs al corupției devastatoare care mănâncă tot statul rus pe interior. O analiză a istoricului scoțian Chris Owen, bazată pe anchetele și informațiile apărute în publicațiie rusești, construiește un peisaj cât se poate de familiar românilor: contracte cu dedicație, costuri supraevaluate, firme-fantomă, lucrări fictive, norme și proceduri nerespectate, angajați șpăgari, anchete mușamalizate de la cel mai înalt nivel. În acest context, sumele enorme alocate de regimul Putin pentru paza uriașului pod s-au dus pe apa sâmbetei, în conturile mafioților conectați politic, vulnerabilizând un obiectiv și așa foarte greu de protejat.
Acesta este doar ultimul din nenumăratele exemple pe care Rusia le oferă gratis României și românilor, pentru a înțelege de ce un stat mafiot și corupt, condus de politicieni și funcționari puși pe furat, este foarte slab și vulnerabil, generând eșecuri sistemice de amploare.
Putin a dat afară principalii responsabili cu securitatea transporturilor din Rusia. 21 de milioane de dolari din fondurile dedicate apărării podului au dispărut în firme-fantomă
Detonarea podului Kerci, care leagă Crimeea de Rusia continentală, poate reprezenta oricând un adevărat studiu de caz. După dezastru, deși ancheta n-a făcut publică nicio concluzie, Putin i-a concediat pe Alexander Suhanov, ministrul adjunct al Ministerului Transporturilor, care era direct responsabil cu securitatea podului, și pe Viktor Gavrilor, șeful Direcției T din FSB, care răspundea de securitatea instalațiilor de transport.
Securitatea podului Kerci era oricum dificilă, chiar dacă s-ar fi aplicat foarte riguros măsurile și protocoalele stabilite. Un control sistematic și complet al tuturor vehiculelor care-l tranzitează este imposibil, pentru că ar duce la blocarea lui. Doar 5-7 campioane pe oră pot fi scanate, dacă s-ar respecta protocoalele.
În aceste împrejurări, apariția în peisaj a corupției, de la cel mai înalt nivel până la angajații care efectuează efectiv verificările la fața locului, zădărnicește orice șansă reală de a evita un atac bine planificat.
Publicația rusă „Vlasti” îl acuză pe Alexei Vilorikovici Borisov, directorul general adjunct al Departamentului de securitate al Întreprinderii Unitare de Stat Federale (UVO) din cadrul Ministerului Transporturilor, că a întârziat măsurile de securitate prin escrocheriile puse la cale.
„Contractele pentru construcția de puncte de control de securitate au fost deturnate”, fiind date prin licitații cu dedicație, la preț mult supraestimat, unei companii de drumuri fără nicio experiență în domeniu, scrie „Vlasti”. Respectiva companie nu avea angajați pentru așa ceva, astfel că a externalizat lucrările. Pe unii dintre cei angajați i-a plătit la prețul pieței (cel real), pe alții i-a țepuit pur și simplu, neplătindu-i. În schimb, către UVO a facturat la prețul estimat inițial – adică acela supraestimat. Paguba, estimează publicația respectivă, este de cel puțin 21 de milioane de dolari dispăruți în conturile unor firme-fantomă.
Cu banii furați, lucrările pentru securizarea podului Kerci fie s-au făcut prost și cu întârziere, fie nu s-au făcut deloc
Lucrările pentru securizarea podului fie s-au făcut cu întârziere și prost, fie nu s-au mai făcut deloc. Angajații care au încercat să sesizeze neregulile „sunt concediați, având loc chiar și un accident mortal. Totul este mușamalizat la cel mai înalt nivel … [de către] poliție, procurori și chiar FSB”.
Lanțul slăbiciunilor merge până „la firul ierbii”. Angajații care trebuie să verifice vehiculele înainte de a intra pe pod sunt prost plătiți și coruptibili. Pentru o șpăguță, sunt dispuși să închidă ochii și să lase pe oricine să treacă mai repede, ca să nu mai piardă vremea la punctul de control.
Și în acest caz este vorba despre o „răzbunare” a acestui tip de cultură încurajat și promovat de Putin în cei 22 de ani de când se află la putere. Dictatorul nu doar că nu a luptat pentru stăpânirea flagelului, dar a și condus țara cu ajutorul corupției, fidelizându-și în jurul său o elită coruptă de oligarhi, generali și înalți funcționari care, la rândul lor, au propagat mafia și corupția până la cele mai de jos pături ale societății.
Mai jos, traducerea analizei care arată cum corupția sistemică din Rusia a zădărnicit eforturile regimului Putin de a apăra podul Kerci.
„Corupția, care este un factor omniprezent în construcțiile rusești, este aproape sigur implicată” în eșecul Guvernului rus de a proteja podul Kerci
1/ Was corruption implicated in Russia’s failure to detect the truck that exploded on the Kerch Bridge to Crimea on 8 October? Reports in the Russian media – and the actions of the Russian government – suggest that all was not well in the bridge’s management. Thread ⬇️ pic.twitter.com/QSk6ypq0pL
— ChrisO (@ChrisO_wiki) October 28, 2022
„A fost corupția implicată în eșecul Rusiei de a detecta camionul care a explodat pe podul Kerci spre Crimeea la 8 octombrie? Rapoartele din presa rusă – și acțiunile Guvernului rus – sugerează că nu totul era în regulă în ceea ce privește gestionarea podului.
În urma exploziei, președintele Putin l-a concediat pe șeful adjunct al Ministerului Transporturilor, Alexander Suhanov. Acesta era responsabil pentru securitatea transporturilor, inclusiv a podului din Crimeea. Se pare că Putin a transferat acum această responsabilitate către FSB.
Nici FSB nu a scăpat de cenzură. Vlasti raportează că Viktor Gavrilov, șeful Direcției T a FSB, a fost demis din funcție. Direcția sa este responsabilă pentru securitatea instalațiilor de transport. Se pare că a fost înlocuit de Serghei Demianișnikov.
Securitatea podului de la Kerci a fost gestionată de Departamentul de securitate departamentală al Întreprinderii Unitare de Stat Federale (UVO) din cadrul Ministerului Transporturilor. UVO a încheiat anterior contracte în valoare de 12 miliarde de ruble (195,5 milioane de dolari) pentru măsurile de securitate de pe pod.
Podul a fost deschis în etape între 2018 și 2020. Mașinile și autobuzele au început să îl folosească în mai 2018, urmate de camioane în octombrie 2018. Trenurile de pasageri au început să circule în decembrie 2019 și, începând cu 30 iunie 2020, trenurile de marfă. Măsurile de securitate au fost menite să însoțească fiecare etapă.
Cu toate acestea, data de finalizare a instalațiilor de securitate ale podului a fost amânată în mod repetat. În aprilie 2022, Ministerul Transporturilor a semnat un acord în valoare de 617 milioane de ruble pentru modernizarea podului cu măsuri de securitate.
O parte a problemei constă în faptul că volumul traficului de vehicule care traversează podul este de așa natură încât controalele intensive de securitate l-ar paraliza. În timp ce pe podul feroviar a fost introdus un „nivel 3” de securitate, în care fiecare vehicul este verificat, pe podul rutier se aplică doar nivelul 2.
Potrivit unui oficial rus, stabilirea unor controale de 100% ar necesita „un control total al tuturor vehiculelor”. Doar cinci până la șapte camioane ar putea fi verificate pe oră, ceea ce ar bloca traficul. „Podul ar fi foarte sigur, dar nu ar trece nimic pe el.”
Corupția, care este un factor omniprezent în construcțiile rusești, este aproape sigur implicată și ea. Vlasti îl acuză pe Alexei Vilorikovici Borisov, directorul general adjunct al UVO din cadrul Ministerului Transporturilor, că a întârziat măsurile de securitate prin escrocherii.
Potrivit unei surse citate de Vlasti, „contractele pentru construcția de puncte de control de securitate au fost deturnate în felul următor”. Amploarea lucrărilor a fost supraestimată în prealabil, apoi a fost dată unei companii de construcții de drumuri fără experiență în îndeplinirea cerințelor.
Această companie a externalizat lucrările către specialiști, care „au fost plătiți pentru volumul real de muncă, care este ușor diferit, iar unii dintre ei au fost pur și simplu țepuiți, neplătiți. Toate facturile sunt apoi corectate în funcție de valorile inițiale, care sunt mult mai mari decât cele reale”.
Deși se fac eforturi pentru a preveni și a detecta neregulile, angajații care încearcă să facă acest lucru „sunt concediați, având loc chiar și un accident mortal. Totul este mușamalizat la cel mai înalt nivel … [de către] poliție, procurori și chiar FSB”.
Se spune că valoarea fraudei ar depăși 1,3 miliarde de ruble (21 de milioane de dolari), banii furați fiind „aruncați” în companii fantomă pentru a fi încasați. Ca urmare a fraudei, lucrările de securitate care fuseseră plătite au ajuns să fie efectuate cu întârziere sau deloc.
Este imposibil de spus dacă atacul asupra podului ar fi putut fi prevenit dacă sistemele de securitate ar fi funcționat. Există și un factor uman – paznicii de securitate ai podului care au făcut doar o scurtă inspecție a camionului implicat înainte de a-i permite să treacă.
După cum subliniază Vlasti, UVO al Ministerului Transporturilor are o reputație proastă ca angajator. Acest lucru este probabil să se reflecte în calitatea muncii angajaților săi și în disponibilitatea acestora de a accepta mită.
Acesta raportează că site-urile de evaluare a locurilor de muncă „conțin un număr mare de plângeri cu privire la nerespectarea de către organizație a Codului Muncii al Federației Ruse, la salariile mici ale angajaților, care trebuie să fie ridicate la «peste medie», la lipsa muncii în schimburi și așa mai departe. Interesant este faptul că geografia recenziilor nu include nicio regiune anume, ci întreaga țară. Conducerea serviciilor departamentale de securitate din regiunile sudice ale Rusiei este deosebit de afectată”.
Așadar, pare probabil ca eșecul de a detecta bomba care a avariat podul să nu se fi datorat doar unor defecțiuni tehnice sau unei lipse de facilități, ci unui eșec sistemic mai general al capacității Ministerului rus al Transporturilor de a asigura securitatea.”
