Șoc pe scena politică a României: Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte, pentru a evita o criză! Ultima sa zi la Palatul Cotroceni va fi miercuri, 12 februarie, la aproape două luni de la expirarea celui de-al doilea mandat de 5 ani. Până la alegerile din 4 și 18 mai, președinte interimar al României va fi președntele Senatului, Ilie Bolojan (PNL).
Azi, puțin după ora 14.00, Klaus Iohannis (65 de ani) a susținut o declarație de presă la Palatul Cotroceni. Anunțul nu figurat pe agenda oficială a președintelui, apărând subit, cu puțin timp înaintea declarației istorice.
Birourile reunite ale Parlamentului (Senat + Camera Deputaților) tocmai deciseseră ca plenul Legislativului să dezbată și să voteze mâine cererea de suspendare a lui Klaus Iohannis, depusă de Opoziţie.
Klaus Iohannis este pensionar de anul trecut. El a împlinit 65 de ani pe 13 iunie 2024.
Cei 5 ani ani de mandat ai lui Iohannis au expirat pe 21 decembrie 2024. El a anunțat atunci că va rămâne la Cotroceni până ce va depune jurământul următorul președinte, ceea ce ar fi urmat să se întâmple în a doua jumătate a lunii mai (alegerile au fost programate pe 4 și 20 mai 2025).
Pleacă miercuri, 12 februarie 2025, după o prelungire de mandat de 53 de zile.
Declarația finală a lui Klaus Iohannis
- „Parlamentul a pus în mișcare procedura de demitere. Este un demers inutili, nefondat, pentru că niciodată nu am încălcat Constituția.”
- „Este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.”
- „Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză, pentru că se declanșează referendumul.”
- „Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și, din păcate, în plan extern.”
- „Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe, candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ.”
- „În plan extern, nu va înțelege nimeni de ce România își demite președintele. Vom fi efectiv de râsul lumii.”
- „Pentru a scuti România și pe cetățeni de acestă criză demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine pe 12 februarie.”
- „Dumnezeu să binecuvânteze România!”
Țigănie „Made in Romania”. Ce era dacă mai rămânea Iohannis 2 luni ?
Am răbdat 10 ani și nu am mai avut răbdare 2 luni ?
Așa ne place nouă să ne facem de kăkat.
este o tiganie, trebuia suspendat de cativa ani, de cand a adus pesedistii la ciolanul fara zgarci.
Corect!
Îl vom regreta, la fel cum l-am regretat și pe Băsilă după ce neamțul și-a dat arama pe față. Va veni altul și mai nașpa după el
Nu este obligatoriu.
Fara indoiala Iohanis s-a compromis si a facut mult rau democratiei romanesti, in special curentului democrat conservator, supravietuitor debil al masacrului comunist. Cele trei partide ale urii plus usr – in lipsa unui program politic credibil- au dezvoltat un fals obiectiv electoral pentru alegerile prezidentiale. Au reusit si astfel au creat o stare emotionala favorabila unei victorii a lumpenilor. Demonstram in fiecare zi ca nu suntem un popor ci o adaunatura de indivizi cu cetatenie comuna. Ce obiectiv iti vei mai stabili acum coana Leanto?
Motto:
„În zece ani ce de lingăi
Nu se văzură-n slujbe mari,
Câți oameni fără căpătâi
N-ajunseră milionari!
Veniți și voi, străini calici,
Și strângeți tot ce-a mai rămas!
Ce să mai faci? Ce să mai zici?
Sărmană țară de pripas!”
(Alexandru Vlahuță – ŢARĂ DE PRIPAS)
Klaus Iohannis a devenit cel mai detestat presedinte postdecembrist, deoarece după 10 ani la Cotroceni nu lasă nimic serios în urma lui pentru țară.
In primul mandat de 5 ani din 2014 până în 2019, Iohannis a dormit la Cotroceni fără să facă nimic, pe motiv că nu l-a lăsat PSD-ul.
Cu toate astea Iohannis a fost reales în 2019 pentru al doilea mandat de 5 ani, în care si-a dat arama pe față, sfidând o țară întreagă prin vizitele externe fără nici o finalitate efectuate cu avioane de lux, de fapt adevarate excursii costisitoare si inutile pe bani publici, pentru care nu a dat la nimeni socoteală, pe considerentul că ar fi secrete de stat. Desi după alegerile parlamentare din 2020 s-a reusit alcătuirea unei coalitii de dreapta PNL-USR-UDMR cu un premier PNL, în urma crizei politice din toamna anului 2021 Klaus Iohannis în loc să medieze disensiunile din coaliție, pentru linistea lui a preferat să aducă PSD la guvernare desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD. Aceasta a dus la ruperea PNL, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „Forta Dreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta. Argumentul invocat de Iohannis pentru realizarea coalitiei cu PSD era “stabilitatea guvernării”, dar până la urmă s-a dovedit că în loc de stabilitate s-a ajuns la stagnare si regres . In loc să se concentreze pe realizarea reformelor prevăzute in programul de guvernare si în PNRR, cele două partide s-au ocupat mai mult de tot felul de fitilări prin manevre nedemocratice care au reprezentat o frână în dezvoltarea economică a ţării. In tot acest timp Iohannis a avut parte de excursii costisitoare si inutile pe banii statului . Numai in anul 2023 Klaus Iohannis a efectuat 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de aproape o treime din bugetul Administrației Prezidențiale, fara sa dea cuiva socoteala. Conform unor surse dezvăluite de la Cotroceni în contextul în care a existat o dezbatere publică pe tema costurilor vizitelor în străinătate ale președintelui, cheltuielile au fost de peste 41 de milioane de lei (8,2 milioane de euro) dar nu sunt prezentate în detaliu pe motiv că sunt informații secretizate. Toate acestea au dus la o scădere dramatică a încrederii populatiei in presedintele Iohannis.
Astfel s-a ajuns la anul electoral 2024. Guvernul Ciolacu-1 format din coaliția PSD-PNL
s-a remarcat prin organizarea defectuoasă a celor patru rânduri de alegeri din anul electoral 2024, astfel încă din luna aprilie a decisa decis calendarul alegerilor din România în 2024, după cum urmează:
-9 iunie 2024 – alegeri europarlamentare comasate cu alegeri locale;
-15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale (turul I și respectiv turul 2);
-8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare. Numai că, după alegerile europarlamentare si locale , liderul PNL de atunci Nicolae Ciucă s-a răzgândit în privința datei alegerile prezidențiale, după ce inițial a convenit cu PSD pentru luna septembrie. El a susținut că ar fi avut discuții cu „sute de mii de oameni” care le-ar fi cerut „să țină cont de relevanța funcției de președinte și de nevoia de dezbatere”, de aici a aparut schimbarea deciziei liberalilor ca desfăşurarea alegerilor prezidenţiale să fie în noiembrie. Dar, în loc de dezbateri pentru alegerile prezidenţiale, liberalii erau preocupati de soarta lui Iohannis după încheierea mandatului. Asadar, PNL a vrut să modifice legea pentru ca Iohannis să poată candida la parlamentare înainte de încheierea mandatului, ceea ce a dus la tensiuni în interiorul coalitiei, încât cei doi lideri, Ciolacu si Ciucă s-au bălăcărit spre dezamăgirea electoratului. Astfel s-a ajuns la degringolada cu înghesuirea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare la finalul anului 2024, în trei duminici la rând si anume:
-24 noiembrie, 2024- primul tur al alegerilor prezidentiale;
-1 decembrie, 2024- alegeri parlamentare;
-8 decembrie,2024- al doilea tur al alegerilor prezidentiale.
Ce a urmat se stie. Pe 6 decembrie, 2024 Curtea Constituţională a României (CCR) a anulat intregul proces electoral al alegerilor prezidenţiale, după ce validase primul tur, iar al doilea tur era în desfăşurare în strainatate, ceea ce a aruncat ţara într-un haos institutional fără precedent. Anularea alegerilor nu rezolvă absolut nimic , ba dimpotrivă , adânceşte şi mai mult falia din interiorul societăţii româneşti.
In plus, mandatul actualului presedinte Klaus Iohannis a expirat la 21 decembrie iar CCR i-a prelungit mandatul după această dată cu de la sine putere, fără o bază legală temeinică.
In Constituția României la Articolul 83, privind durata mandatului presedintelui se precizează următoarele:
(1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Președintele României își exercită mandatul pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 83 are trei aliniate care trebuie interpretate împreună, iar CCR a luat în considerare doar aliniatul 2 , ignorând articolul 1 potrivit căruia mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales (în interiorul intervalului de 5 ani, fără prelungire).
Abia aliniatul 3 se referă la prelungirea mandatului care se face prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
In concluzie, conform Constituției mandatul președintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă și nu printr-o decizie a CCR. Din acest punct de vedere Curtea Constituțională putea cel mult să constate expirarea mandatului presedintelui Klaus Iohannis pe data de 21 decembrie 2024.
Demisia presedintelui Klaus Iohannis este un gest necesar dar care vine prea tarziu.
Deturnarea atentiei romanilor catre demisia lui Iohanis face parte din pachetul de metode efeciente de manipulare a maselor. Fara a-l disculpa pe Iohanis pentru efectele grave si incontestabile ale actiunilor sale din utimului mandat, nevoia permanenta a romanului de a avea o victima a gasit in diabolizarea lui extrema lui o dupapa de deversare a urii colective specifica spiritului de haita. In setea ei de scandal, multime ignora faptul ca sunt indemnati sa biciuiasca un cal mort, dupa ce responsabilitatea concreta a evenimentelor recente i-a fost transferata in carca. Problemele Romaniei sunt altele mai grave si se regasesc in ordine in SUA, Ucraina si Rusia. Inca o data putem constata realitatea romanieasca: ” …, dar multi maria ta” Asteptaam cu interes urmatoarea prada aruncata in arena de catre managerii circului.