Ceasul Planetei ticăie, iar liderii Uniunii Europene vor să arate că se ţin de cuvânt. Aşa cum anunţaseră cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Macron, Europa face primii paşi concreţi, în raport cu restul lumii, în lupta cu „Apocalipsa climatică”.
În mandatului noii Comisii Europene conduse de Ursula von der Leyen, UE şi-a propus să devină lider mondial în privinţa combaterii efectelor încălzirii globale produse de gazele cu efect de seră, şi asta într-un termen foarte scurt, pentru că avertismentele oamenilor de ştiinţă ne spun că şi-aşa s-ar putea să fie ultima strigare pentru salvarea Terrei.
Un prim pas al acestui plan care face din Europa avangarda mondială în domeniu a fost adoptarea joi, la Strasbourg, a unei rezoluţii prin care Parlamentul comunitar declară situația de urgență privind clima și protecția mediului în Europa și la nivel global.
Rezoluția cere Comisiei Europene măsuri mai dure pentru a transforma economia din UE într-una neutră din punct de vedere al climei până în 2050, măsuri ce vor avea un impact major asupra economiilor naționale.
Comisia Europeană a propus deja obiectivul atingerii un nivel zero al emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050, însă Consiliul European nu a avizat această propunere din cauza opoziției Poloniei, Ungariei si Cehiei.
O luptă pe viaţă şi pe moarte cu încălzirea Terrei
O diferență de doar jumătate de grad de temperatură ar avea consecințe devastatoare pentru planeta noastră, astfel încât este din ce în ce mai urgent să se limiteze creșterea temperaturii globale la maxim 1,5 grade Celsius, a avertizat recent Grupul interguvernamental pentru schimbările climatice al ONU (IPCC), citat de BBC.
Iar timpul pentru a acționa se termină repede, dă asigurări cel mai recent raport IPCC, care a fost descris ca „un ultim apel” pentru a salva Pământul de la o catastrofă iminentă.
De fapt, potrivit raportului, în prezent suntem pe cale de a crește temperatura medie a Terrei cu 3° C, cu mult peste maximul de 2° C prevăzut de Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Pentru corespondentul BBC pentru probleme de mediu, Matt McGrath, raportul IPCC este cel mai cuprinzător avertisment până în prezent cu privire la riscurile creșterii temperaturilor globale.
„Probabil că oamenii de știință ar fi dorit să scrie cu majuscule ‘ACŢIONAŢI ACUM, IDIOŢILOR!’, dar au fost nevoiți să o spună cu fapte și numere”, a spus Kaisa Kosonen, de la ONG Greenpeace, care a fost un observator în negocierile precedente.
„Și asta au făcut”, a spus el, în raportul intitulat „Încălzirea globală de 1,5 grade Celsius”.
Studiul, care se bazează pe peste 6.000 de referințe științifice, explică efectele pe care le-ar avea o creștere a temperaturii de 1,5 grade Celsius și le compară cu cele cu o creștere de 2 grade.
Ambele temperaturi sunt menționate în Acordurile de la Paris, în care majoritatea țărilor de pe planetă s-au angajat să „mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2° C în raport cu nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a limita această creștere a temperaturii la 1,5° C”.
Dar între timp, ţările puternic industrializate precum SUA, China sau India au dat înapoi, în timp ce gheţarii se topesc cu repeziciune.
Inundaţii, boli, sărăcie, moarte, haos
IPCC proiectează că o creștere globală a temperaturii de 2 grade ar pune capăt tuturor recifurilor de corali.
În timp ce o creștere de 1,5 le va reduce între 70% și 90%, creşterea de 2 grade Celsius le-ar stinge aproape complet.
O altă diferență importantă este că nivelul mării ar crește cu 10 centimetri mai mult, de la 1,5 la 2 grade. Poate părea puțin, dar această diferență implică faptul că zece milioane de oameni în plus ar fi expuși inundațiilor, ar fugi spre alte locuri mai sigure şi astfel ar începe haosul.
De asemenea, creşterea nivelului oceanelor şi mărilor ar avea un impact semnificativ asupra temperaturii și acidității apei și asupra capacității de a cultiva orez, porumb și grâu.
IPCC afirmă că limitarea încălzirii la 1,5 față de 2 grade ar însemna reducerea cu câteva sute de milioane a numărului de persoane expuse riscurilor climatice și sărăciei.
De asemenea, va limita prevalența unor boli precum dengue și malarie.
Deocamdată, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut deja temperatura globală cu aproximativ un grad Celsius în comparație cu nivelurile pre-industriale.
„Suntem deja în zona de pericol”, explică Kaisa Kosonen de la Greenpeace.
„Polul nord şi Polul sud se topesc într-un ritm accelerat; copacii antici, care au fost acolo de sute de ani, mor brusc și am avut doar o vară când o mare parte a lumii a luat foc.”
Este prea târziu?
Studiile şi estimările afirmă că încă putem obține ca temperatura planetei să nu crească cu mai mult de 3 grade Celsius.
Dar acest lucru necesită schimbări urgente și pe scară largă din partea guvernelor și a persoanelor. În plus, ar trebui să investim o sumă mare de bani în fiecare an: aproximativ 2,5% din PIB-ul mondial timp de două decenii.
Raportul afirmă că, dacă vrem să atingem obiectivul creşterii de doar 1,5 grade Celsius a temperaturii medii pe glog, emisiile de dioxid de carbon (CO2) ar trebui reduse cu 45% până în 2030, iar până în 2050 ar fi trebuit să dispară complet.
Prin Rezoluţia adoptată azi la Strasbourg, Europa pare să spună că a înţeles urgenţa. Dar ea e doar una de intenţie, fără obligaţii practice. Adoptarea unor măsuri urgente pentru combaterea gazelor cu efect de seră ar schimba din temelii economia continentului.
Două sectoare ce vor fi afectate de noile politici europene sunt transportul aviatic și transportul maritim. Ar trebui ca toate țările să includă emisiile provenite din transportul maritim și aviația internațională în contribuțiilor stabilite la nivel național.
Într-o rezoluție separată, Parlamentul solicită UE să-și prezinte strategia de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, cu ocazia Conferinței ONU pentru schimbările climatice ce va avea loc în luna decembrie la Madrid.
Europarlamentarii cer de asemenea ca toate propunerile legislative și bugetare făcute de Comisie să fie în conformitate cu obiectivul de limitare a încălzirii globale sub 1.5°C.
Parlamentul European a mai cerut ca țările UE să-și dubleze contribuțiile la Fondul verde pentru climă, la nivel internațional. În cele din urmă, deputații solicită de urgență tuturor statelor membre să elimine subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili până în 2020.
Ce putem face noi, ca oameni simpli
Alte măsuri cer ca energiile regenerabile să furnizeze până la 85% din energia electrică globală până în 2050 și că 7 milioane de kilometri pătrați de pământ (aproximativ dimensiunea Australiei) să fie dedicate culturilor energetice.
Co-președintele IPCC, Jim Skea, afirmă că dacă acest lucru este posibil. „Dacă citesc raportul și decid să acționeze imediat, atunci păstrarea urcării la 1,5 grade este încă la îndemâna noastră. Dar este o decizie care trebuie luată cât mai curând posibil”, a spus Skea.
Măsuri care pot fi luate la nivel individual, propuse în Raport
-
Produsele aduse la de mii de kilometri distanţă nu sunt recomandate Cumpăraţi mai puțină carne, lapte, brânză și unt și mai multe alimente de sezon produse local (pe lângă faptul că irosiți mai puțin alimente)
- Conduceţi mașinilor electrice și folosiţi mersul pe jos sau bicicleta pentru călătorii scurte
- Folosiţi trenurilor și autobuzelor, în loc de avioane
- Recurgeţi la videoconferințe în locul călătoriilor în interes de serviciu
- Uscați hainele la soare în loc să folosiți uscătoare
- Izolați mai bine casele pentru a reduce dependența de încălzire și / sau aparate de aer condiționat
- Cereţi o amprentă scăzută de carbon în toate produsele de consum. „S-ar putea să credeți că nu puteți controla utilizarea care este dată pământului, dar puteți decide ce mâncați și asta determină utilizarea terenului”, a spus dr. Debra Roberts, celălalt copreședinte IPCC.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
CITIȚI ȘI:
* Alarmă pe Terra: 11.000 de oameni de ştiinţă declară „urgenţă climatică”! „Suntem otrăviţi! Nu-i normal să fie fete de 11 ani cu cancer pulmonar”
* Planeta şi-a atins limitele, dar lumea nu s-a trezit încă. 2 miliarde de obezi şi 30% din hrană aruncată la gunoi. Dispare anual pe Terra o pădure cât Sri Lanka
* Sub zăpadă, până în mai?! Vortextul polar din această iarnă nu va ocoli România
* „Acum ori niciodată! Timpul discuţiilor s-a încheiat, următorii 5 ani sunt decisivi pentru omenire”
* „Nu mai negaţi că Pământul moare!” Merkel bagă 40 de miliarde de euro în Revoluţia Verde. Proteste masive în toată lumea pentru salvarea planetei de la sufocare
* „Nu am venit aici să negociem cu natura. Nu există al doilea Pământ. Vrem să trăim!”
* „Timpul se termină, luăm măsuri!”. Proteste în toată lumea pentru a obliga politicienii să acţioneze pentru salvarea Terrei
* Tornadă pe piaţa muncii. Raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii despre efectele schimbărilor climatice. Agricultura, cea mai lovită
* Hrana care vine: oul din in şi mazăre, „puiul” din soia şi grâu. Cum se schimbă obiceiul de a mânca din cauza crizei globale provocate de schimbările climatice
* Leonardo DiCaprio, aliatul românilor care vor să salveze Planeta
Asta-i culmea, Consiliul Europei nu poate sa ia masuri din cauza guvernelor extremiste din Ungaria, Polonia si Cehia. Europa ar trebui sa puna aceste guverne de rahat cu botul pe labe, sa le dea un ultimatum: ori sunteti cu noi, ori sunteti cu Putin. E corect sa iei banii de la UE si sa faci politica care ii convine lui Putin? Asta nu e caz singular, nu este prima oara cand acesti extremisti pun bete in rotile UE.