Tancurile lui Trump și ipocrizia contestatarilor „pacifiști”

3
1057

Comentariu de VLADIMIR MUNTEANU

Rar mi-a fost dat să aud declarații atât de ipocrite precum criticile aduse la adresa deciziei președintelui SUA, Donald Trump, de a organiza o paradă militară în Washington DC, cu ocaza Zilei de 4 Iulie, Ziua Independenței SUA, celebrată în acest an. Diferite voci „corecte politic”, de la politicienii americani ai Partidului Democrat și lideri ai societății civile americane până la reprezentanți ai mediului politic și civic european, și-au exprimat „surprinderea, nemulțumirea, șocul, îngrijorarea” etc. față de prezența câtorva tancuri M1 Abrams și a unor avioane militare de ultimul tip la festivitățile organizate în capitala SUA.

Un adevărat „baraj de artilerie” a fost îndreptat împotriva președintelui Trump de contestatarii săi: „Tancurile lui Trump pun în pericol suprafața carosabilă din zonele cu însemnătate istorică pe unde vor defila!”, „Banii folosiți pentru organizarea paradei cu tehnică militară puteau fi folosiți pentru săraci!”, „Inadmisibil ca tancurile lui Trump să defileze într-o zonă cu însemnătate istorică unde au fost organizate mari proteste pentru apărarea drepturilor și libertăților!”, „Trump este un narcisist care scoate Armata SUA în stradă!”, „Trump face paradă militară ca în fosta URSS!” etc.

An Army soldier hops out of a Bradley Fighting Vehicle after moving it into place by the Lincoln Memorial, Wednesday, July 3, 2019, in Washington, ahead of planned Fourth of July festivities with President Donald Trump. (AP Photo/Jacquelyn Martin)

Ipocrizia francezilor

Lista aberațiilor declarate de adversarii politici ai lui Trump este mult mai lungă, mesajul principal fiind deranjul resimțit de unele grupuri politice și civice la această etalare de forță militară pusă în scenă de președintele SUA. Extrem de ipocrită îmi pare și reacția presei din țări în care parada militară organizată de ziua națională este o tradiție deja istorică.

De exemplu, am ascultat la RFI, radioul public al Franței, o așa-zisă analiză politică despre „tancurile lui Trump” în care prezența lor la festivitățile dedicate Zilei de 4 Iulie 2019 era înfierată într-un stil aproape sovietic. Probabil că jurnalistul comentator a uitat despre festivitățile dedicate Zilei de 14 Iulie, Ziua Națională a Republicii Franceze, când o bună parte din defilarea organizată în centrul Parisului, pe Champs-Élysées, se constituie din participarea unor importante unități ale Armatei Franceze. Aștept cu interes opiniile RFI despre prezența, la parada militară care va fi organizată de Ziua Franței, peste o săptămână, a detașamentelor Legiunii Franceze… O fi corect sau incorect politic să-i vezi pe legionarii francezi defilând pe străzile Parisului?

Armata SUA, protectoarea democrației occidentale

Toți acești contestatari ai „tancurilor lui Trump”, acești „pacifiști” de ocazie, uită un adevăr evident și simplu: tancurile SUA sau, mai bine-zis, Armata SUA reprezintă, deocamdată, singura forță militară capabilă să garanteze supraviețuirea democrației de tip capitalist și a sistemului economic al pieței libere în fața pericolelor majore venite din partea regimurilor autoritariste și iliberale din Federația Rusă, China comunistă ori a amenițărilor teroriste, cu suport nuclear, lansate de Iran și Coreea de Nord.

De fapt, această ofensivă mediatică stupidă și toxic de ipocrită, lansată împotriva unui gest politic calculat făcut de Președintele Trump – anume, etalarea forței militare a SUA într-un context politic internațional deosebit de tensionat –, exprimă nu grija față de banii publici americani sau de idealul „păcii mondiale”, ci este parte dintr-un mecanism politic mult mai complex anti-Trump și, totodată, anti-american, construit – culmea – de politicieni din spațiul democrației euro-atlantice.

Migrația sponsorilor de la Hillary Clinton la Donald Trump

Liderii Partidului Democrat, șocați nu de „tancurile lui Trump”, ci de succesul neașteptat al măsurilor economice adoptate de președintele Trump, care au relansat economia SUA adusă în pragul falimentului de măsurile „socialiste” adoptate de regimul fostului președinte Barack Hussein Obama al II-lea, caută să se folosească de orice ocazie pentru a lovi în guvernarea Trump, în speranța că vor recupera decalajul politic față de Partidul Republican. Marea lor neșansă este că foștii sponsori din industria americană de armament ai doamnei Hillary Clinton – învinsă de Donald Trump în scrutinul din 2016 – s-au orientat către președintele Trump, care investește tot mai consistent în dotarea și modernizarea Armatei SUA.

Europenii anti-Trump

Interese anti-Trump și anti-americane au și unii lideri ai Uniunii Europene. Între aceștia se remarcă Emmanuel Macron – președintele Republicii Franceze, un fost socialist „reșapat” în militant al „corectitudinii politice” de organizația civică La République En Marche!, transformată într-un partid-„carcalete” cu idealuri de centru, de dreapta liberale, social-liberale și de orice altă orientare, dacă interesul imediat o cere, politicianul francez responsabil pentru criza socială și economică în care se zabte Franța. De asemenea, Angela Merkel – cancelarul Germaniei, autor politic atât al dezastrului în care a eșuat procesul de primire în spațiul UE a imigranților din Africa și Orientul Mijlociu, cât și al unei generoase apropieri economice și politice a Germaniei față de Rusia lui Putin, contrar politicii de sancțiuni și izolare a regimului iliberal de la Moscova promovată de SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană.

În structurile politice ale Uniunii Europene se conturează, mai ales după recentele alegeri europarlamentare, un tot mai puternic grup federalist, format din politicieni care promovează idealul înființării unei suprastructuri politice și statale numită Statele Unite ale Europei. Totodată, acesta dorește încetarea alianței militare (vezi inițiativa privind organizarea unei „Armate Europene”) și politice cu SUA. Nu știm dacă acești politicieni europeni sunt de o inocență vecină cu prostia (nota bene: statele membre ale UE care sunt și în NATO nu sunt capabile să-și achite la timp contribuția financiară pentru funcționarea acestei alianțe militare, unde greul susținerii financiare și militare cade pe SUA, dar visăm la o Armată Europeană!) sau sunt ticăloși, măcinați de orgolii stupide și deopotrivă periculoase pentru viitorul democrației în UE.

Generația care merge spre sinucidere

Apoi, este aproape inutil să mai discutăm despre criticile la adresa „tancurilor lui Trump” venite din partea unor lideri ai societății civile din SUA și din Vestul european, infestate de așa-numita „snowflake generation”, generația „fulgilor de nea”. Aceasta este formată din indivizi, în majoritate tineri studenți, a căror minte este grav tulburată de un amalgam toxic de frânturi din diferite concepte prost înțelese și mai prost asimilate: marxismul anti-capitalist (stupid să țipi „Jos Capitalismul” cu Iphone-ul în mână și postând pe Facebook, aceste două mari simboluri ale succesului economiei capitaliste!), „corectitudinea politică” ce neagă realitatea naturală (ai barbă pe față, păr pe picioare și penis în pantaloni, dar te proclami „lady” pentru că, nu-i așa, genul nu e realitate naturală, e doar un „construct social”!), „pacifismul” de doi bani în cheia prăfuită a mișcării „flower power” care propune să luptăm cu teroriștii și cu regimurile politice iliberale nu prin sancțiuni economice dure ori prin folosirea tehnicii militare, când este necesar, ci prin oferirea de… flori și prietenie totală. O generație care neagă cretin confortul oferit de capitalism și caută „raiul pe pământ” al unei societăți fără clase, fără genuri, fără concurență economică, fără inegalități, inclusiv cele naturale etc. O generație care, de fapt, își trădează părinții și moștenirea lăsată de aceștia și merge, cu seninătate, la sinucidere.

Prin urmare, în lumea noastră, deocamdată, avem nevoie de „tancurile lui Trump” și de Armata SUA. Cei care contestă acest adevăr sunt, cum spuneam, fie de o inocență vecină cu prostia, fie niște ticăloși cu interese toxice pentru democrația euro-atlantică. GOD BLESS AMERICA!

Alte comentarii de VLADIMIR MUNTEANU:

* Diplomatul ex-comunist Teodor Meleșcanu – fantoma care bântuie relațiile externe ale României

Patriarhia Română îi condamnă definitiv pe Sfinții Închisorilor comuniste la veșnică detenție în arhivele Istoriei

Papa Francisc în România – o vizită istorică și o palmă peste obrazul ierarhilor BOR

Claudiu Manda – un habarnist populist, candidat PSD la europarlamentare (Pamflet)

PSD izolat în UE, Dragnea părăsit de amicii din Justiție. Începutul sfârșitului pentru dictatura lui Daddy?

3 COMENTARII

    • #Florin Moldoveanu Ceva argumente ai? Altfel ești exact cum zici că e autorul: un menestrel propagandist 🙂 Diferența ar fi că, față de autor, tu ești incapabil să aduci argumente. Sau ești?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here