Epoca în care țările din Balcanii de Vest au mers „la două capete”, profitând de beneficiile colaborării cu Uniunea Europeană în timp ce jucau ocult de partea Rusiei și a Chinei, a ajuns la final, a anunțat marți, la Tirana, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Prezentă în capitala Albaniei la summitul UE-țările din Balcanii de Vest, Von de Leyen le-a cerut partenerilor să se decidă dacă vor să fie „de partea democrației” sau “doresc să apuce pe alt drum”.
Acest ultimatum abia dacă a fost împachetat într-o formulă cât de cât diplomatică, semn că Uniunea Europeană a cam ajuns la capătul răbdărilor în fața comportamentului duplicitar al acestor mici țări bântuite de fantasmele autoritarismului în timp ce visează la prosperitatea lumii libere.
La conferință participă Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Serbia. O parte din aceste țări sunt deja membre NATO și aproape toate negociază aderarea la Uniunea Europeană. Fiecare dintre ele este inclusă în programe de asistență financiară și legislativă, prin care UE încearcă să le apropie de standardele Uniunii înainte de aderarea propriu-zisă – așa cum s-a întâmplat, acum două decenii, și cu România.
În acest timp, însă, mai ales clasa politică a acestor țări balcanice se apropie de Rusia și China, cărora le face jocurile. China a fost cât pe ce să pună mâna pe portul strategic Bar, din Muntenegru, după o afacere de corupție în care a fost implicat însuși premierul acestei țări ex-iugoslave. Serbia negociază aderarea la UE în timp ce menține relații strânse cu Rusia, numește în Guvern persoane apropiate de serviciile de spionaj de la Moscova și refuză să se alăture sancțiunilor după invadarea Ucrainei. Iar exemplele pot continua.
Rusia și China desfășoară o foarte amplă campanie de lobby în aceste țări, mituind oficialitățile în timp ce fac propagandă anti-occidentală pe față, uneori cu sprijinul Bisericii.
Ursula von der Leyen le-a spus liderilor din cele 6 țări invitate la summit că războiul din Ucraina se învârte, de fapt, în jurul chestiunii „dacă se impun autocrațiile și dreptul celui mai puternic sau dacă se impun democrația și statul de drept”. În această regiune, argumentul își are rostul lui. Fiecare din statele Balcanilor de Vest are ambiții expansioniste și răfuieli nerezolvate cu vecinii.
Șefa Comisiei Europene a menționat că aceste lucruri trebuie lămurite definitiv: „Această dispută o vedem şi în Balcanii de Vest, Rusia încearcă să influenţeze şi China încearcă să influenţeze. Însă UE este principalul investitor, principalul partener. De aceea, (ţările din Balcanii de Vest) trebuie să se hotărască cu cine vor să fie, cu democraţia, cu UE, sau vor să o apuce pe un alt drum“. Ea a menționat totuși că are convingerea că țările respective vor opta pentru democrație și prosperitate.
Rapiditatea cu care vor adera cele 6 țări balcanice depinde în totalitate de acestea, spune Ursula von der Leyen. Cât de repede se vor hotărî de partea cui sunt, cât de repede vor face reformele necesare – toate rămân la latitudinea popoarelor respective. „Sunt țări care au avut nevoie de patru până la șase ani, altele – de 10 ani, iar altele nu au putut intra nici după decenii”, a menționat șefa Comisiei Europene – ultima parte a afirmației fiind o evidentă aluzie la Turcia.
