Marcel Ciolacu ar urma să fie ales marți președinte al Camerei Deputaților. Liderul PSD și-a anunțat candidatura pentru această funcție, scrie Agerpres. Acțiunea se petrece conform înțelegerii pe care PSD o are cu PNL la formarea noii coaliții.
Postul de șef al Camerei Deputaților a rămas vacant după ce Ludovic Orban, fostul președinte al PNL, a demisionat. O perioadă, funcția a fost ocupată, prin rotație, de vicepreședinți. Acum, însă, „deoarece s-a conturat o majoritate“ – după cum explică însuși Ciolacu –, PSD are cale liberă pentru reocuparea acestui post după niciun an.
Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.
Dacă niciun candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi scrutine, în urma cărora va fi declarat preşedinte candidatul care a obţinut majoritatea sufragiilor parlamentarilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă. Nu e cazul la ședința de azi, unde coaliția PSD-PNL-UDMR-minorități este un mamut cu majoritate cum n-a mai existat în Parlament de pe vremea FSN-ului, la începutul anilor 1990: circa 65%.
Înțelegerea PSD-PNL este ca primul partid să ia șefia Camerei Deputaților, iar cel de-al doilea – președinția Senatului (ocupată acum de Anca Dragu, de la USR). Planul este ca noua coaliție PSD-PNL-UDMR să o destituie pe Anca Dragu și să pună în loc un liberal. „Am înțeles că domnul Cîțu își va depune candidatura pentru șefia Senatului“, a menționat Ciolacu.
Rămâne de văzut însă dacă și cât ar rămâne Florin Cîțu în această funcție mai degrabă onorifică, deoarece poziția președintelui PNL în partid este puternic contestată la nici două luni după numire. Numeroși lideri liberali îi cer demisia, acuzându-l că a trădat partidul în negocierile cu PSD, că a dus de râpă formațiunea în sondaje și a compromis relațiile cu celelalte partide politice prin comportamentul total inadecvat funcției primite.
