Parlamentul European cere Rusiei să returneze integral tezaurul furat României. Incredibila poveste a bunurilor în valoare de peste 11,5 miliarde de dolari

Membrii Parlamentului European au cerut joi dimineață Rusiei, într-o dezbatere, să returneze României integral tezaurul trimis spre păstrare la Moscova în 1917. Eurodeputații au cerut Comisiei Europene și tuturor instituțiilor UE să facă toate demersurile posibile pentru a sprijini acțiunea.

Este pentru prima oară când acest subiect, al tezaurului furat de Rusia românilor, este dezbătut în Parlamentul European.

La acțiune a participat și portugheza Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme, care a spus că-l reprezintă și pe spaniolul Josep Borrell, Înaltul Reprezentant UE pentru politică externă și de securitate.

Elisa Ferreira a menționat: „Aţi invitat Comisia Europeană să vorbească în legătură cu returnarea tezaurului naţional al României de către Rusia. Tezaurul a fost transferat imperiului ţarist pentru a fi protejat, însă nu a fost returnat niciodată în întregime României, nici de URSS, nici de Federaţia Rusă. Uniunea Europeană e pregătită să sprijine autorităţile române în recuperarea integrală a tezaurului, dacă acestea o vor solicita”.

Ferreira a adăugat însă că „războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la suspendarea mecanismelor de cooperare“ cu Moscova.

Istoria tezaurului – cum a ajuns aurul nostru în Rusia, în 1916-1917

Povestea tezaurului confiscat de ruși este mai puțin cunoscută, deși despre fapta în sine știe cam toată lumea în România. În banii actuali, aurul și bijuteriile luate României ar valora circa 11,5 miliarde de dolari.

Rusia – pe atunci condusă de țarul Nicolae al II-lea – a pus prima oară ochii pe tezaur în toamna lui 1914, după izbucnirea Primului Război Mondial. Atunci a venit la București prima sugestie a guvernului țarist ca tezaurul să fie trimis „spre păstrare“ la Moscova. Premierul Ionel Brătianu a refuzat.

În august 1916, când s-a semnat convenția secretă ca România să intre în război de partea Antantei, reprezentantul Rusiei a readus brusc în discuție tezaurul, solicitând din nou să fie trimis în Imperiul Țarist. Premierul Brătianu a refuzat din nou categoric, spunând că discuția e „inoportună“.

În decembrie 1916, după ce România – nesusținută militar de Rusia – s-a prăbușit, iar administrația s-a retras în Moldova din calea forțelor germano-austro-ungaro-bulgaro-turce, rușii au profitat de poziția dificilă a țării noastre și, de data asta, au somat de-a dreptul Guvernul să treacă „fără întârziere la transferarea aurului românesc în Rusia“.

Silit de criza teribilă în care se afla și confruntat cu realitatea că rușii au în Moldova 1.000.000 de soldați, premierul Brătianu cedează. În decembrie 1916, un prim transport – cu o parte din tezaurul românesc – pleacă spre Moscova. E vorba de obiecte în valoare de 314.580.456 de lei-aur, la care se adaugă bijuteriile familiei regale, în valoare de 7.000.000 de lei-aur.

Rușii vor continua presiunile și, în iulie 1917, profitând de situația foarte grea de pe front, unde forțele germano-austro-ungare se pregăteau de marile ofensive de la Mărășești și Oituz, vor determina Guvernul român să trimită la Moscova și al doilea transport cu tezaurul rămas, în valoare de 1.594.836.721,09 lei-aur.

După ce au obținut ce-și propuseseră, adică acapararea tezaurului, rușii le-au cerut românilor să abandoneze complet Moldova și să se retragă la Herson sau chiar în Caucaz. Această ultimă pretenție a fost refuzată ferm.

În toamna lui 1917, după lovitura de stat dată de bolșevici, la putere au venit Lenin și Troțki, care n-au mai vrut să returneze tezaurul.

De aici a început o dispută diplomatică ajunsă azi la 107 ani vechime.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI: