Tensiunile continuă să se acumuleze în Rusia, unde inclusiv valul de rachete și drone lansat marți asupra orașelor Ucrainei a stârnit critici foarte dure din partea bloggerilor militari. Cea mai interesantă este reacția Grey Zone, canal de Telegram cunoscut ca fiind oficiosul mercenarilor Wagner. Bombardamentele lansate de Armata rusă au fost vehement contestate și ironizate, posibil semn că între generalii lui Putin și oligarhul Evgheni Prigojin, patronul grupării Wagner, ruptura se adâncește.
Autorul postării de pe „canalul Comunității mercenarilor”, așa cum se autointitulează Grey Zone, afirmă că atacurile lansate sunt fără rost și complet ilogice. De ce sunt atacate orașele ucrainene care nu sunt obiective militare, dacă tot afirmă conducerea Rusiei că acolo locuiesc ruși care abia așteaptă să fie eliberați? De ce să-i lași pe ruși fără mijloace de supraviețuire? Până și pro-rușii din Kiev „își lovesc tâmplele” în urma acestor atacuri, menționează textul. Grey Zone are peste 413.000 de abonați.
În timp ce Armata rusă execută aceste atacuri orbești și fără nicio consecință militară, pe front ucrainenii pun mare presiune, semnalează oficiosul Wagner. Acolo ar fi fost necesare aceste rachete, și nu la lovirea unor clădiri de locuințe.
Mesajul se încheie cu o predicție: peste câteva luni, Rusia va suferi o nouă înfrângere precum cea de la Herson, iar toată lumea se va văicări și se va întreba cum e posibil așa ceva.
Acest tip de critici nu exista în spațiul public rusesc până de curând. Evgheni Prigojin și Ramzan Kadîrov, posesorii unor forțe armate proprii, care nu se supun conducerii Ministerului Apărării de la Moscova, sunt într-un conflict deschis cu generalii. Pe Alexandr Lapin, fostul comandant al forțelor armate rusești din zona Liman, cei doi l-au criticat până când a fost destituit. Prigojin și Kadîrov l-au acuzat că a fugit, fiind principalul vinovat pentru dezastrul din zona de est a frontului înregistrat luna trecută.
Puterea celor doi lorzi ai războiului crește pe măsură ce armata regulată suferă noi înfrângeri. În acest moment, mulți analiști consideră că a apărut o luptă pentru putere la Moscova, în timp ce Putin își pierde din prestigiu și autoritate.
Mai jos, mesajul postat de Grey Zone după ce Armata rusă a atacat cu peste 100 de drone și rachete orașele ucrainene în cursul zilei de marți.
„Vor mai trece doar câteva luni și o altă secțiune a frontului va fi pierdută. Și toată lumea va începe să scrie din nou, oh, cum se face, nu ne-am așteptat. Și din nou rachetele noastre se vor repezi pe cer pentru a lovi ținte de nedefinite“
„În opinia mea umilă și subiectivă, atacurile cu rachete de astăzi asupra Ucrainei sunt doar o demonstrație de forță pentru a-și spori puterea de negociere pentru viitoarele discuții din primăvară.
Altfel nu-mi pot explica agonia, de ce să lași orașele în care spui că trăiesc ruși și așteaptă Rusia fără posibilitatea de a-și menține mijloacele de trai. Ei bine, cel puțin, să așteptăm.
Să distrugi podurile bătute chiar și de cel mai proaspăt arici de pădure? Nu, asta e o prostie. Să-i facem chiar și pe pro-rușii din Kiev să-și lovească tâmplele. Distrugerea altor infrastructuri de transport folosite în scopuri militare? Să descoperim rutele de aprovizionare cu echipamente străine cu ajutorul serviciilor de informații? Să detectăm nodurile logistice? Loviți cu pumnii în față cazarmele inamicului? Nah, hai să ne batem joc de clădirea SBU, unde locuiesc acum doar șoarecii cu criptare și personalul de control al comunicațiilor.
Din martie și până când au cedat regiunea Harkov, am urmărit în fiecare seară cu ochii de pisică ai lui Shrek pe videoclipurile de pe fluxurile de Telegramă cum o altă caravană era lansată la Harkov. Iskander, Kalibr, Tocika-U, porci cu praștia. Nu știu încă nicio armă care să nu lovească regiunea Harkov. Se vede ca un peisaj lunar acolo. Și că, potrivit factorilor de decizie, centrul lor de decizie se află în pustiul Harkov, deși poate că Adolf Hitler însuși se ascunde în el. Care a fost rezultatul în regiunea Harkov? Inamicul înainta spre Balakleia de trei zile, iar noi ne bucuram să hulim și să urlăm în direcția Harkovului, în loc să lovim inamicul aici și acum.
Să ne amintim de regiunea Kherson? Ce zici de podurile din Mikolaiv? Dnepropetrovsk? Zaporojie? Nikopol? În fiecare noapte au loc explozii în Mikolaiv. Atentat cu bombă în Nikolaev. Boom. Bang. Bang. *patru luni mai târziu* Oh, hoholul a rupt podul spre Herson și spre Kahovka. Oh, hoholul s-a apropiat atât de mult, e timpul să ne retragem și să aruncăm podurile în aer în spatele nostru. Și aceasta nu este în niciun caz o referire la luptătorii de pe teren în acest moment. Așa că nu mă interesează nici pe departe să mai răspund nici măcar un pic la aceste lovituri penibile și la videoclipurile cu fundal negru ale Shahed-urilor iraniene care zboară. Vor mai trece doar câteva luni și o altă secțiune a frontului va fi pierdută. Și toată lumea va începe să scrie din nou, oh, cum se face, dragii mei, nu ne-am așteptat. Și din nou rachetele noastre se vor repezi pe cer pentru a lovi ținte de nedefinite“.