Anul 2024 a început cu o decizie crucială a justiției israeliene, prin instanța ei cea mai înaltă – Curtea Supremă: abjecta lege a Guvernului Netanyahu, adoptată înainte de războiul cu teroriștii din Fâșia Gaza cu scopul de a pune justiției botniță politică, a fost anulată! A fost o victorie la limită a democrației, în interiroul Curții Supreme: 8-7!
Curtea Supremă din Israel a anulat luni o lege extrem de controversată adoptată de Guvernul de extremă dreapta al premierului Benjamin Netanyahu (74 de ani), în formula sa fundamentalistă dinainte de masacrul comis de teroriștii Hamas în Israel și declanșarea războiului din Fâșia Gaza.
Legea ar fi redus chiar o parte din prerogativele Curţii Supreme, pentru a fi date Parlamentului (unicameral), care, deși face parte din puterea politică (pe latura legislativă), ar fi căpătat puteri judecătorești!
Adoptarea unei asemenea legi de către Guvernul de la Ierusalim a declanşat proteste masive la nivel naţional, timp de mai multe luni. Sute de mii de israelieni au manifestat în stradă în 2023 pentru a-și apăra democrația, așa cum au făcut-o românii în ianuarie–februarie 2017 împotriva Ordonanței 13 și a altor modificări legislative de tip interlop operate de „guvernarea Dragnea” (cu Sorin Grindeanu prim-ministru, Florin Iordache și Tudorel Toader miniștri succesivi ai Justiției).
„Legea Netanyahu” făcea parte dintr-o revizuire judiciară mai amplă propusă de prim-ministrul Israelului şi de coaliţia sa de parteneri religioşi şi naţionalişti. Anti-reforma a provocat o profundă ruptură în Israel şi îngrijorare cu privire la principiile democratice ale ţării în rândul aliaţilor occidentali.
„În cazurile rare şi excepţionale în care Parlamentul îşi depăşeşte autoritatea”
Decizia de luni a Curţii Supreme a captat din nou titlurile de pe prima pagină a ziarelor din Israel, unde ştirile au fost dominate de război în ultimele trei luni, de când Hamas a efectuat raidul mortal din sudul Israelului, pe 7 octombrie 2023.
Noua legislaţie, impusă de Netanyahu, eliminase unul dintre instrumentele de care dispune Curtea Supremă pentru a anula deciziile Guvernului şi ale miniştrilor. Amendamentul elimina abilitatea instanţei de a anula acele decizii pe care le considera „nerezonabile”.
De asemenea, Curtea Supremă a decis că are autoritatea de a invalida o lege fundamentală „în cazurile rare şi excepţionale în care Parlamentul îşi depăşeşte autoritatea”.
În Israel, legile fundamentale acţionează ca o Constituţie.
Likud: „O decizie nefericită. Se opune voinţei de unitate a poporului, mai ales în timp de război”
Dintre cei 15 judecători, 8 s-au pronunţat în favoarea anulării legii, a precizat instanţa supremă.
Partidul Likud, al lui Netanyahu, a declarat că decizia „este nefericită” şi „se opune voinţei de unitate a poporului, mai ales în timp de război”.
Parlamentarii Opoziţiei, în schimb, au lăudat hotărârea.
Într-un rezumat al deciziei sale, Curtea Supremă a explicat că majoritatea judecătorilor au decis să anuleze legea deoarece aceasta ar afecta grav democraţia din Israel.
Curtea Supremă israeliană i-a aplicat astfel premierului Benjamin Netanyahu o palmă în plin război.
Planul lui Netanyahu de a modifica prerogativele justiţiei declanşase una dintre cele mai ample mişcări de protest din istoria Israelului, dar fusese umbrit de războiul cu Hamasul palestinian. Decizia Curţii Supreme a adus din nou problema în prim-plan.
Ministrul israelian al Justiţiei, Yariv Levin, a acuzat Curtea Supremă că „îşi arogă toate puterile”.
„De fapt, judecătorii (Curţii Supreme – n. red.) îşi iau în propriile mâini, prin această decizie, toate puterile care, într-un regim democratic, sunt distribuite în mod echilibrat între cele trei puteri” – executivă, legislativă şi judecătorească –, a scris ministrul Levin pe Telegram.
Yariv Levin este numărul 2 în Guvern, apropiat de Benjamin Netanyahu şi artizanul acestei „reforme” controversate.
El a criticat, de asemenea, publicarea acestei hotărâri „în plin război, ceea ce contravine unităţii necesare în aceste zile pentru succesul luptătorilor noştri pe front”.
Această acuzaţie a fost făcută şi de partidul Likud al lui Netanyahu, care a considerat „regretabil faptul că Curtea Supremă a decis să-şi publice verdictul în mijlocul unei dezbateri sociale în Israel, în timp ce soldaţi de dreapta şi de stânga luptă şi îşi riscă viaţa”.
Lapid: „Un an dificil de conflicte care ne-au sfâşiat din interior şi au dus la cea mai gravă catastrofă”
În schimb, liderul Opoziţiei – fostul prim-ministru Yair Lapid – a salutat decizia, afirmând că instanţa „şi-a îndeplinit cu fidelitate rolul de a-i proteja pe cetăţenii Israelului”.
Această decizie „pune capăt unui an dificil de conflicte care ne-au sfâşiat din interior şi au dus la cea mai gravă catastrofă din istoria noastră”, a declarat Lapid pe rețeaua X (ex-Twitter), referindu-se la atacul comis de Hamas pe 7 octombrie.
Înainte de 7 octombrie, zeci de mii de persoane care se opuneau reformei lui Netayahu au manifestat aproape în fiecare sâmbătă, în principal la Tel Aviv, dar şi în numeroase alte oraşe din ţară.
Potrivit Guvernului de coaliţie (unul dintre cele mai de dreapta din istoria ţării), care reuneşte partide de dreapta şi de extremă dreapta şi grupuri de evrei ultraortodocşi, scopul reformei era de a corecta un dezechilibru prin consolidarea puterii reprezentanţilor aleşi în raport cu cea a sistemului judiciar.
Israelul nu are o Constituţie şi nici echivalentul unei Camere superioare a Parlamentului (Senatul), iar doctrina „rezonabilităţii” a fost folosită tocmai pentru a permite judecătorilor să stabilească dacă un guvern îşi depăşeşte prerogativele.
În ianuarie 2023, Curtea Supremă a invalidat numirea lui Arie Deri, un apropiat al lui Netanyahu, în funcţia de ministru de Interne, argumentând că acesta fusese condamnat pentru fraudă fiscală şi că, prin urmare, era „nerezonabil” ca el să facă parte din Guvern.
Criticii „reformei” îl acuză pe Netanyahu – care este judecat pentru corupţie – că vrea să folosească reforma pentru a evita o eventuală sentinţă împotriva sa, lucru pe care premierul neagă.
