Doar lacheii, profitorii și fripturiștii mai trâmbițează că Igor Dodon reprezintă Republica Moldova, iar Adrian Dupu – România. E o rușine să-i confundăm pe ambii cu neamul românesc de o parte și de alta a Prutului!
Desigur, răuvoitorii, șor-dodoniștii și slugarnicii rusofili pot interpreta că articolul Doinei Dabija, „Lichidarea presei românești din Basarabia”, ar putea arunca o umbră peste relațiile frățești între românii de pe ambele maluri ale Prutului. Dimpotrivă, aduce câteva raze de lumină într-un domeniu tot mai confiscat de clanuri obscure, care-și fac interesele și voiesc să transforme R. Moldova într-o spălătorie de bani pentru „băieții șmecheri”, afișând în spațiul public cauze nobile, românești.
Să fie clar: ajutoarele și proiectele susținute de statul român în R. Moldova nu pot constitui un subiect tabu, fiindcă lipsa de transparență în alocarea banilor naște rețele de profitori și mafioți pe axa București–Chișinău și compromit imaginea României, alimentând vechile fobii, speculate masiv de propaganda rusească.
Pot spune, fără teamă, că zeci de mii de români basarabeni consideră, ca și mine, că săptămânalul „Literatura și Arta” are o contribuție majoră și îndelungată la deșteptarea națională, la informarea corectă și educarea populației în spiritul adevărului istoric, la readucerea acasă a Limbii Române și Alfabetului Latin, la promovarea identității și a românismului în stânga Prutului.
Poetul și publicistul Nicolae Dabija (redactor-șef în perioada mai 1986 – martie 2021) s-a aflat în fruntea Mișcării de Eliberare Națională, făcând din „Literatura și Arta” tribuna Basarabiei românești. Confirm că, în anii cât am lucrat împreună cu Nicolae Dabija, asupra săptămânalului s-au făcut zeci, dacă nu chiar sute de atacuri mârșave, dar „Literatura și Arta” a rezistat. Iar faptul că după moartea subită a regretatului poet publicația continuă să apară e o chestiune de datorie, memorie și cinste.
Pentru dupii, gândacii și panglicarii de Colorado, ca să nu spere că-și vor îndeplini misiunea de a sugruma economic săptămânalul, le spun că noi, un grup mic de prieteni ai fratelui nostru întru credință românească Nicolae Dabija, facem voluntariat din mare respect, oferind materialele și munca noastră, până când redacția își va reveni, se va fortifica și își va găsi resursele necesare să intre în normalitate.
Acum, pe scurt, câteva cuvinte despre „Lichidarea presei românești din Basarabia”, articolul Doinei Dabija, fiica regretatului Nicolae Dabija.
Înainte de toate, e un material de atitudine („Literatura și Arta”, 27 aprilie 2023), care vrea deopotrivă să informeze opinia publică și să atenționeze autoritățile române de abuzurile în lanț pe care le comite A. Dupu (șeful DRRP), risipind banii poporului român, fără să asigure transparența, performanța și corectitudinea. Și anul trecut, și anul acesta, sfidând premeditat principiile transparenței elementare, A. Dupu a ascuns sumele aprobate pentru proiecte (vedeți site-ul DRRM), „dăruind” unor organizații nu unul, ci chiar șase proiecte.
Mascarada evaluării e doar un paravan pentru a înșela concurenții și a distribui banii clientelei sale de pe ambele maluri ale Prutului.
Majoritatea proiectelor aprobate nu au niciun impact asupra populației îndoctrinate. Se susțin concerte prin vinăriile basarabene, conferințe sterile, evenimente pentru a direcționa banii către lachei, construcții fără finalitate și tipărituri fără cititori. Gândiți-vă la un singur număr anunțat de Doina Dabija: peste 100.000 de cititori de limbă română din Basarabia pot pierde publicațiile lor doar din simplul motiv că A. Dupu înscenează concursuri fictive și distribuie banii pentru R. Moldova conform intereselor sale și ale aplaudacilor săi conectați la bugetul României. La fel, merită să se știe că presa tipărită cu mulți cititori, în ansamblu, beneficia de sume foarte modeste, de 5-10-15 mii de euro, care acopereau cheltuielile de tipar pe câteva luni.
Nu-mi fac nicio iluzie și nu aștept gesturi de solidaritate din partea groparilor Mișcării de Eliberare Națională și nici a creatorilor din „turnul de fildeș”. Știu că nici deținătorii tuturor sinecurilor și distincțiilor, „marii români” din R. Moldova, care în perioada ocupației rusești au elogiat Moscova „eliberatoare”, nu se vor „implica”, stând în tufișuri ca pe timpul sovietic, atunci când comuniștii din Biroul Politic al PCM, au încercat de trei ori să închidă săptămânalul „Literatura și Arta”.
Cât privește o eventuală susținere a continuității renașterii românești, inițiată în anii 1985-1990 de oamenii de creație și „Literatura și Arta”, nici nu poate fi vorba, fiindcă fripturiști alde Marian Lupu și Adrian Dupu s-au înfrățit și împreună nasc „națiunea civică polietnică moldovenistă”. Din păcate, vedem destui experți-vidanjori, care încă mai consideră că Igor Dodon reprezintă R. Moldova, iar Adrian Dupu – România. E o rușine să-i confundăm pe ambii cu neamul românesc de o parte și de alta a Prutului!
P. S. Se cere o regândire conceptuală a instituției și o formulare foarte clară a finanțării obiectivelor DRRM. Nu poți să ai rezultate reale în promovarea valorilor românești dacă ești străin de ele și practici un model ruginit de mimare a activităților conform intereselor private ale unui astfel de secretar de stat. Atenție: pentru anul 2023, la cheremul, interesul și „caprițul” lui Adrian Dupu se află o sumă uriașă, de peste 80 de milioane de lei, pe care poporul român a jertfit-o întru educarea populației îndoctrinate și renașterea identității românești în Basarabia. Lipsa totală de transparență în afișarea sumelor proiectelor aprobate, impactul românesc inexistent al proiectelor „elitare” asupra mentalităților colective, epatarea individuală ridicolă și lustruiala de sine din bani publici – toate astea demonstrează că ceva e foarte putred în instituția de stat privatizată de Adrian Dupu.
