Refuzul lui Klaus Iohannis de a o numi ministru pe Lia Olguța Vasilescu are un precedent chiar în „famiglia de Craiova”: Claudiu Manda. O „famiglie” care în curând va deveni familie, la propriu. Doi soți uniți prin câteva trăsături comune: impostură, parvenitism, lăcomie, legături cu lumea infracțională/interlopă.
Și lui Claudiu Manda, viitorul soț al Olguței, i-a fost retezată ambiția de a deveni ministru. Cel care l-a blocat pe actualul senator, în august 2014, a fost președintele de atunci, Traian Băsescu. Propunerea ca Manda să devină ministru al Bugetului a fost făcută de premierul Victor Ponta, iar Traian Băsescu a respins-o cu mențiunea „necorespunzător”.
„Propunerea lui Iulian Claudiu Manda am respins-o ca fiind necorespunzătoare, iar în ceea ce îl priveşte pe domnul Manda, e bine să nu se mai revină nici măcar la alte portofolii”, a explicat Băsescu.
Acesta a adăugat: „Cea mai complexă experienţă a domnului Iulian Claudiu Manda este legată de funcţia de director la Casa de cultură a studenţilor din Craiova. Oameni buni, singurul calcul economic care se face acolo este valoarea biletelor rupte într-o zi de sâmbătă. Ori, ministrul Bugetului înseamnă mult mai mult”.
Iohannis: Olguța „nu are pregătirea necesară”
Klaus Iohannis a respins-o pe Olguța Vasilescu, propusă de Viorica Dăncilă ca ministru al Dezvolătării, din motive similare celor din cazul Manda, la care se adaugă câteva care țin da caracter.
- „Doamna Lia-Olguța Vasilescu nu are pregătirea de specialitate necesară în niciunul dintre domeniile care fac obiectul de activitate al ministerului pentru care este propusă. De asemenea, din aceeași documentație constat că doamna Lia-Olguța Vasilescu nu are experiența în materie necesară promovării și gestionării politicilor publice guvernamentale la nivel național în domeniul complex al dezvoltării regionale și administrației publice. Astfel, în calitate de primar, doamna Lia-Olguța Vasilescu nu a promovat și nu a gestionat politici publice de nivel național, iar în calitate de parlamentar a desfășurat activitate în comisii parlamentare care, prin obiectul de activitate, sunt direct legate fie de pregătirea sa profesională, respectiv domeniul culturii, artei și mijloacelor de informare în masă, fie au legătură cu experiența obținută în calitate de ministru, respectiv domeniul muncii și protecției sociale”.
- „Totodată, nu se poate ignora faptul că, în calitate de ministru al muncii și justiției sociale, doamna Lia-Olguța Vasilescu a promovat un cadru lipsit de transparență în relația cu societatea civilă și în procesul de dialog social, fără consultarea actorilor implicați. Or, realizarea și asigurarea unui dialog autentic, prin implicarea partenerilor din administrația publică, mediul academic și societatea civilă, alături de pregătirea și experiența profesională sunt esențiale pentru exercitarea acestei funcții de demnitate publică”.
- „La conturarea acestui profil se adaugă declarațiile controversate, atacurile la persoană virulente, limbajul folosit în comunicările publice, presiunile asupra justiției, reținute inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, toate acestea fiind aspecte care vin în contradicție cu cerințele de responsabilitate pe care le implică deținerea unei funcții de înaltă demnitate publică, precum cea de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice”.
Pentru asa ceva, pe timpul lui Stalin, erai trimis in fata plutonului de executie.
Foarte bune explicațiile în ambele cazuri!
Mai învățați fraților! Nu oricine poate dobândi funcție de ministru! Felicitări d-nilor președinți!