În acest moment, Europa trăiește o reideologizare marcată de apariția extremismului, radicalizarea islamistă și blocarea politicii tradiționale a democrațiilor din Vest, arată profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, într-un comentariu făcut pe contul său de Facebook.
Aparent, cea mai bizară dintre evoluții este transformarea comuniștilor și a simpatizanților de stânga neomarxiști în susținători ai antisemitismului, în timp ce mișcările de dreapta sunt de partea Israelului în criza declanșată de atacurile teroriste ale Hamas din 7 octombrie. Această aparentă anomalie are însă o explicație foarte clară.
Evoluția era cumva de anticipat, pentru că stânga neomarxistă rămasă fără votanți și fără idei după emanciparea clasei muncitoare – așa cum anticipau încă de acum multe decenii membrii Școlii de la Frankfurt – s-a reorientat către alte grupuri sociale care ar putea constitui baza revoluționară.
De la Karl Marx până la mijlocul secolului trecut, adepții ideologiei au mizat pe muncitori ca să provoace revoluția visată, distrugerea capitalismului și a actualei lumi, pentru a crea „paradisul comunist” și „omul nou”. Însă în Occident, odată cu creșterea nivelului de trai, pe măsură ce capitalismul a evoluat și muncitorii au ajuns în clasa de mijloc, acestora le-a trecut cheful să mai dea foc, să distrugă și să iasă în stradă la chemarea extremei stângi.
Așa că neomarxiștii s-au îndreptat spre alte grupuri sociale, între care imigranții și minoritatea musulmană.
Profesorul Naumescu indică migrația masivă a musulmanilor în Europa drept cea mai importantă cauză a recrudescenței extremei stângi și a antisemitismului pe continent. Așa s-a ajuns ca mișcarea de stânga, lipită de imigranții musulmani și de diverse alte minorități, să fie azi principala amenințare politică pentru Israel și pentru evrei – adică exact opusul situației din urmă cu un secol.
Și, pentru că extremele se alimentează una pe alta, cea dreaptă a basculat în partea opusă, devenind dintr-o mișcare antisemită una care susține Israelul. În Franța, în ultimele zile, refuzul comuniștilor de a condamna atacurile Hamas (aceștia mizează pe voturile milioanelor de musulmani) a dus la poziționarea liderei extremei dreapta, Marine Le Pen, de partea Israelului!
Mai jos, scurta analiză a profesorului Valentin Naumescu, unul dintre cei mai buni analiști de relații internaționale din România.
Valentin Naumescu: „EVREII ȘI POLITICA EUROPEANĂ. De la amenințarea extremei drepte la pericolul extremei stângi
Ce ciudat s-a transformat politic, social și cultural Europa în ultimul secol! MIGRAȚIA MASIVĂ A MUSULMANILOR este fără îndoială cea mai importantă cauză, asociată cu expansiunea „progresismului” neomarxist și a propagandei anticapitaliste, antiamericane, anti-israeliene de pe rețelele sociale, a „discursului critic” continuu și bezmetic al stângii neomarxiste și a turnatului de „cenușă în cap” pe care îl practică Vestul de câteva decenii, cu iluzia că așa dă bine să faci și așa ar fi „politic corect”.
În plus, rămasă în pană de idei și criză de voturi, după dispariția clasei muncitoare industriale acum 20-30 de ani, stânga neomarxistă pare să schimbe proletarii cu migranții musulmani și minoritățile. Iar dreapta radicală exploatează astăzi din plin greșelile politicii migraționiste exagerate din ultimele decenii. În felul acesta, extremele se alimentează reciproc, în defavoarea moderației și centrismului politic.
S-a transformat politic Europa, spuneam, pentru că reapariția extremismului, reideologizarea, radicalizarea islamistă și diminuarea influenței centrismului afectează din nou securitatea evreilor, prin blocarea politicii tradiționale a democrațiilor din Vest.
Între cele două războaie, extrema dreaptă aducea antisemitismul pe agenda politică și mai apoi chiar în măsurile de guvernare.
Astăzi, partidele de stânga radicale (neomarxiste) reprezintă principala amenințare politică din Europa pentru statul Israel, prin contestarea orientării politice tradiționale pro-Israel a democrațiilor occidentale de după 1945.
Ceea ce s-a întâmplat după declarațiile absolut corecte și ferme de sprijin pro-Israel ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este sugestiv. Statele cu guverne de stânga, care depind de voturile musulmanilor, au sărit să o critice că nu a susținut cauza palestiniană, deși problema în discuție după 7 octombrie este atacul abominabil al teroriștilor de la Hamas, nu „cauza palestiniană”. Vom discuta cu siguranță după eliminarea Hamas despre viitorul politic al Palestinei, în niciun caz cu Hamas la guvernare în Gaza.
Alte două exemple relevante, din Germania și Franța.
În Germania, ruptura ideologică la nivelul stângii se vede foarte clar, este „de manual”: stânga centristă (cancelarul Olaf Scholz/SPD de centru-stânga) susține măsuri ferme de expulzare rapidă din țară a migranților ilegali, în timp ce stânga radicală (Die Linke) îl critică pe cancelar, ca și Verzii. Este vorba aici de structura electoratului acestor partide, evident, și de voturile pe care mizează (sau nu) fiecare din aceste partide.
În Franța, unde stânga neomarxistă LFI (Franța Nesupusă, Jean-Luc Melenchon) refuză să condamne atacul teroriștilor de la Hamas, mizând pe voturile arabilor, era cât se poate de previzibil că Marine Le Pen a ajuns să susțină cauza Israelului.
Încă de acum câțiva ani, Președintele Macron vorbea de pericolul islamo-stângismului din Franța și avea dreptate.
Ar fi crezut cineva acum 80-90 de ani că vom trăi situația bizară cu extrema dreaptă susținând Israel și comuniștii europeni pronunțându-se de partea opusă?”
Mai bizar decit asta e ca feministele sustin islamistii radicali. Nu par sa constientizeze ce ar pati ca femeie cu pretentii intr-o tara radical islamica. Atit de multa indoctrinare este, nu doar la nivel de partid ci si la nivel de guvern, incit se indobitoceste lumea in occident. E alt gen de indobitocire decit la noi.