Eugen Tomac a câștigat definitiv procesul cu Cristian Diaconescu. Sau Cristian Diaconescu a pierdut definitiv procesul cu Eugen Tomac. PMP are acum, și în acte, președintele pe care-l avea de facto. Dar pentru asta a fost nevoie de doi ani de incertitudini, din cauza unui stat mafiot, cu justiție împiedicată.
A fost un conflict lung și păgubos, căruia Cristian Diaconescu ar fi trebuit să-i pună capăt măcar după ce a pierdut în primă instanță. Mergând până-n pânzele albe, a pierdut tot.
În decembrie 2020, Partidul Mișcarea Populară (PMP) – „partidul lui Băsescu”, dar fără Băsescu pe liste – a ratat „la mustață” intrarea în Parlament. A luat 4,93% la Senat, 4,82% la Camera Deputaților.
Asumându-și înfrângerea, europarlamentarul Eugen Tomac a demisionat din funcția de președinte al PMP. Tot el l-a propus ca succesor al său pe Cristian Diaconescu, fost PSD-ist, dar cu o bună imagine publică.
Pe 7 martie 2021, după un interimat al președintelui executiv Marius Pașcan, PMP și-a ales, la Congres, noul președinte: Cristian Diaconescu. Recomandarea făcut de Tomac, susținută din umbră și de celălalt europarlamentar al partidului, Traian Băsescu, a funcționat.
Spre sfârșitul anului 2021, semnalele din teritoriu erau alarmante: președintele Cristian Diaconescu stătea la București, iar organizațiile PMP erau „vânate” în teritoriu. Partidul, al treilea din România ca număr de aleși locali, era amenințat cu destructurarea: PSD și PNL îi „ofertau” primarii și consilierii (prin promisiuni, amenințări și șantaj).
Numeroși lideri județeni ai PMP i-au solicitat lui Eugen Tomac să revină la conducerea partidului. A fost convocat un Congres extraordinar pe 19 februarie 2022, la care Diaconescu nu s-a prezentat, iar Tomac a fost reinstalat președinte, cu un scor zdrobitor: 421 de voturi ”pentru”, din cele 456 exprimate (plus 18 ”împotrivă” şi 17 abţineri), adică 92,32%.
Noua conducere a urmat procedura de înregistrare legală, pas pe care Cristian Diaconescu l-a contestat în instanță. De atunci, până la decizia definitivă a Curții de Apel București, consemnată pe 17 aprilie 2024, cele două tabere s-au războit doi ani și două luni.
Între timp, în această primăvară electorală, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), condusă de PSD-istul Toni Greblă, a încercat să blocheze participarea PMP la Alianța Dreapta Unită (alături de USR și Forța Dreptei). Doar intervenția salutară a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a repus lucrurile în normalitate, trecând peste lipsa unei decizii definitive în diferendul Tomac – Diaconescu.
De fapt, ÎCCJ a corectat, dincolo de limita timpului rezonabil, o problemă gravă a instanțelor inferioare: incapacitatea acestora de a da o soluție rapidă într-n conflict juridic care poate bloca evoluția unu partid politic și care-i poate afecta participarea la alegeri.
În mod normal, o conducere de partid, aleasă în cadrul unui Congres statutar, trebuie validată de instituțiile statului cu celeritate, în cel mult 3-4 luni, nu în doi ani și două luni! Și asta, indiferent de contestațile care se fac, unele având ca unic scop șicanarea politică.
Solutia pe scurt pronunțată de completul de la Curtea de Apel București: „Respinge recursurile ca nefondate. Definitivă. Pronunţată în sedinţă publică astăzi, 17.04.2024”.
În final, acțiunea în instanță a lui Cristian Diaconescu s-a dovedit a fi nefondată. Rămâne întrebarea: de ce a insistat el, totuși, să blocheze atâta vreme activitatea PMP și coagularea Dreptei Unite? De ce n-a renunțat la acțiune măcar după ce pierduse în primă instanță?
Eugen Tomac se afla Iași, joi, când a fost comunicată decizia Curții de Apel București, luată cu o zi înainte. El și-a anunțat izbânda printr-un mesaj pe Facebook.
Într-o postare anterioară, pe 20 martie, Tomac prezentase în detaliu șirul de abuzuri la care a fost supus partidul său în ultimii doi ani: refuzul de a-i fi recunoscută conducerea legal aleasă, tăierea subvenției, controale la intimidare, amenzi uriașe, excluderea din secțiile de votare, presiuni pentru racolarea primarilor și a consilierilor locali sau județeni.
Tomac a cerut atunci demisia președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), politrucul PSD-ist Toni Greblă, autorul unor abuzuri incalificabile.
Eugen Tomac (18 aprilie): „Doi ani de hărțuiri și abuzuri necontenite”
„Întâmplarea face să fiu astăzi la Iași, în ziua în care s-a făcut dreptate pentru PMP. După doi ani de hărțuiri și abuzuri necontenite, m-am prezentat astăzi în fața românilor în calitate de președinte validat al PMP. Eu sunt cu inima împăcată, nu am greșit cu nimic, însă cei care au organizat acest măcel împotriva noastră să aibă măcar bunul simț de a-și cere scuze în fața membrilor și simpatizanților PMP. PMP a ieșit întărit și va lupta cu motoarele turate la maximum, alături de USR și Forța Dreptei, pentru a opri PSD-izarea României. Alianța Dreapta Unită are această forță!”.
Eugen Tomac (20 martie): „PMP – ținta unor grupări politice cu funcții grele în stat, care au avut drept scop desființarea partidului”
„Președintele AEP, Toni Grebla – Demisia!”
„Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție privind validarea protocolului de constituire a Alianței Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, precum și anularea deciziei BEC prin care se hotărâse respingerea reprezentantul PMP în Biroul Electoral Central, sunt două decizii esențiale pentru democrația românească.
Judecătorii au făcut dreptate și au transmis ceea ce noi spunem de doi ani, de când suntem hărțuiți prin instanțe printr-un lung șir de abuzuri procedurale, și anume că, în esență, tribunalele nu se pot substitui democrației.
PMP a fost, în ultimii ani, ținta unor grupări politice cu funcții grele în stat, care au avut drept scop desființarea partidului.
Deși PMP a avut două congrese prin care și-a ales conducerea și a respectat întocmai prevederile legale pentru a fi consemnate modificările în registrul partidelor politice, acestea au fost supuse unui întreg mecanism procedural bine gândit cu scopul de a tergiversa validarea în instanță a voinței membrilor PMP, chiar dacă legea spune că, în 15 zile, pe cale administrativă, trebuie publicate în registrul de la Tribunalul București deciziile congresului.
Astfel, după ce am anunțat public pe 17 iunie 2023, în cadrul Congresului USR, că PMP acceptă invitația de a fi parte la construcția unui pol de dreapta alături de USR și Forța Dreptei, împotriva noastră a început o adevărată campanie de hărțuire din partea actualei puteri.
Pe 5 iulie 2023, printr-o decizie abuzivă a Președintelui AEP, Toni Grebla, a fost tăiată subvenția PMP.
De asemenea, în luna iulie 2023, au fost declanșate controale din partea AEP, care s-au încheiat cu amenzi uriașe pe care a trebuit să le achităm în câteva zile.
În toată această perioadă, AEP a încercat să acrediteze ideea falsă că PMP funcționează la limita legii, susținând că fostul președinte este reprezentantul partidului, creând un precedent periculos. Conform abordării Președintelui AEP, în perioada 10 aprilie 2022 când a fost ales până pe 14 decembrie 2022 când a fost consemnat în registrul partidelor politice, și Nicolae Ciucă, premier la acea vreme, și-ar fi însușit în mod ilegal calitatea de Președinte al PNL.
Tot sub coordonarea lui Toni Greblă, Președintele AEP, a fost elaborată Ordonanța de Urgență privind comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. Prin acest act normativ, PMP, un partid europarlamentar care are doi deputați în Parlamentul European, a fost scos din secțiile de vot, o premieră pentru alegerile europarlamentare din România.
Tot la insistențele Președintelui AEP și la solicitarea reprezentantului PSD, a fost respinsă propunerea de membru BEC din partea PMP. Decizia a fost anulată ieri de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
De asemenea, în baza unei sesizări a membrului PSD în Biroul Electoral Central și cu largul concurs al Președintelui AEP, Toni Greblă, a fost respinsă Alianța Dreapta Unită. Decizia BEC a fost anulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar Dreapta Unită va fi pe buletinele de vot.
Pentru toate aceste abuzuri, solicităm, imediat, DEMISIA Președintelui AEP, Toni Greblă.
Pentru a avea parte de un proces electoral corect și transparent, avem nevoie de garanții reale, iar ele nu pot fi obținute decât prin plecarea de îndată din fruntea Autorității Electorale Permanente a domnului Toni Greblă.”
„Eugen Tomac a câștigat definitiv procesul cu Cristian Diaconescu.
Sau Cristian Diaconescu a câștigat definitiv procesul cu Eugen Tomac.”?
Grigore, hotãrãste-te !
M-am hotărât! 🙂
👍🤣🤣🤣🤣
Unde scrie acest lucru in articol?🤨Si autorul este Robert Mateescu,nu Grigore Cartianu…🤔
Da, Lia, ai dreptate :).
un comunistoid cu fata umana.
Tomac, a avut o pornire balbaita dar a devenit un politician de cuvant.
De acord
Veche scula a mafiei fsn, blablagiu zilnic la posturile de trambitza a slugilor de la Gigi24 – o hahalera din gruparile de ticalosi care au doistrus tara
De acord
se pune in discutie presedintia lui Tomac, merita el sau Pascan. F.grav este ca in acesti 2 ani si nu numai PMP a facut in multe locuri in tara alianta solida cu Psd, impotriva USR.
Erau oamenii securistului pesedist Diaconescu care vroia o fuziune cu PNL,de fapt capturat de PDL.Acei primari au si plecat la psd s-au pdl.
Ce mi-e Baba Rada, ce mi-e Rada Baba. Tot un Drac.
USR ar fi trebuit să crească fără a avea nevoie de aceste „aripioare” ridicole, care adulmecă miros de sânge. Cam rușinos, nu?
Pai hai sa vedem tampenia de la Iasi.
1. Orban il coopteaza pe infractorul Chirica de la PSD. Ocazie cu care il da afara din PNL pe Bodea, care trece la USR.
2. USR face alianta cu Orban plecat din PNL. Asta dupa ce USR a atacta, corect, golaniile lui Orban. Scandalul Chirica, Alexe, scandalul „animalul politic”, scandalul cu importul de masti, scandalul cu masina chinezeasca de favut masti care a functionat 30 de minute. Acum insa e bun.
3. Bodea o decarteaza pe userista Chichirau care de la a fi o voce puternica la inceputuri, finantista cu experienta americana in fonduri de investitii. Chichirau isi face partid separat.
4. Ciolos se rupe si el de USR si face alt partid.
Deci cu cine poti vota la Iasi?
1. Ciuhodaru – arhitect – partidul lui Ciolos –
2. Chichirau – partidul Curaj (gaina ca te tai)
3. Chirica – PNL – asta si-a depasit mentorul pesedist la nr de dosare penale.
4. Bodea – USR – fost PNL, dat afara de Orban, acum „aliat” cu Orban; bate campii voios cu CET-urile (ca si Nicusor Dan).
4. Niste nauci pesesedisti.
5. Ciuhodaru – doctorul, fost pesedist, europarlamentar – din partea AUR
6. Blajut – Un afacerist local, fost Basist, PPDD, PSD, acum si-a facut partid
Cam asta a facut spirala puritatii useristo-ciolosista. „Dreapta” are 4-5 candidati. „Stanga” nino-nino 2-3.
Diaconescu, un invirtit si un impostor psd-ist, luat acum de mare specialist, expert, etc. Tomac, unul ce pute a SIE si alte servicii… Orban, unul ce n-a lucrat niciodata… Cilos, alt ciudat psd-ist, ajuns si el mare expert si mare patriot. Toti cei de mai sus cu nota zero la purtare (morala…) Iar USR- Barna-Drula-Ghinea alti invirtiti…
Vorba lui Coposu, vom vota FSN la stinga si la dreapta.
Liberalii au fost dintotdeauna pro FSN, iar actualul PNL-Ciuca e de fapt FSN-PDL…