Cui folosesc acțiunile AUR. Deputatul Ringo Dămureanu, investiția chineză în Timocul Sârbesc și niște ruși supărați

2
2833

În strategia liderilor AUR de a confisca politic (perturba?) chestiunea drepturilor politice și culturale ale românilor din comunitățile formate în teritoriile statelor vecine României, un loc important îl ocupă situația românilor („vlahilor”) din Timocul Sârbesc.

AUR a acționat în forță, în ultimele luni, în zona Timocului Sârbesc, profitând de relațiile mai vechi dezvoltate de George Simion, Claudiu Richard Târziu și sindicalistul de profesie Ringo Dămureanu cu unii lideri „vlahi” controversați din regiunea respectivă.

În aparență (exact ca și în cazul acțiunilor lui George Simion în Republica Moldova), liderii AUR ar milita pentru apărarea drepturilor românilor („vlahilor”) din Timocul Sârbesc, insistând ca statul român să solicite condiționarea aderării Serbiei la Uniunea Europeană de respectarea acestor drepturi.

În fapt, acțiunile AUR în Timoc sunt controversate și sunt pe traiectorie de coliziune cu interesele statului român. Apare suspiciunea că finalitatea acestor demersuri politice ale AUR, ca și cele din Rep. Moldova și Ucraina, este tensionarea relațiilor României cu statele vecine, sub pretextul apărării drepturilor minorităților românești.

Vizita „ecologistă” a deputatului Ringo Dămureanu (AUR) în Timocul Sârbesc

În perioada 5-6 martie 2021, o delegație AUR formată din 10 parlamentari a vizitat comunitatea „vlahilor” din Timocul Sârbesc. Printre membri delegației s-au făcut remarcați deputatul Ringo Dămureanu (președintele Comisiei pentru Constituționalitate din Camera Deputaților) și deputatul de origine basarabeană Boris Volosatâi (membru în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaților.

În cadrul vizitei au fost organizate mai multe runde de convorbiri cu reprezentanți ai Vicariatului Ortodox Român din Negotin și ai „Vlaska Narodna Stranka” – Partidul Neamului Vlah (Rumanesc). Coincidență sau nu, chiar în timpul vizitei (în noaptea de 5 spre 6 martie), sediul din Bor al acestui partid condus de controversatul lider „vlah” Predrag Balașevici a fost atacat de persoane necunoscute, care au spart un geam. Evident, s-au lansat imediat proteste publice din partea liderilor AUR și ai „Vlaska Narodna Stranka” cu privire la acest „atac al extremiștilor”. Rămâne de văzut cum va fi rezolvat cazul de Poliția din Bor, dacă se va confirma că este vorba de un atac antiromânesc ori de o înscenare…

Patriotarul deputat Ringo Dămureanu (AUR)

Prezența în Timocul Sârbesc a delegației conduse de deputatul Ringo Dămureanu a fost un fel de pregătire pentru vizita senatorului Claudiu Richard Târziu, copreședinte AUR (despre care vom detalia într-un articol separat). Conform unui comunicat de presă postat pe site-ul AUR, în discuțiile oficiale, Predrag Balașevici – liderul „Vlaška Naroda Stranka”, o minusculă formațiune politică a românilor „vlahi” din regiune – a prezentat delegației AUR care este principala problemă cu care „vlahii” se confruntă: acțiunile controversate ale companiei chineze Zi-Jin, care a cumpărat, de la Guvernul Serbiei, Combinatul de prelucrare a minereului de cupru din Bor.

Liderul „vlah” din Timoc a considerat că această chestiune este mult mai importantă decât problema identității naționale a românilor „vlahi” din Timoc (sub toate aspectele ei) ori modul în care Serbia respectă angajamentele asumate cu privire la respectarea drepturilor minorităților (inclusiv cea românească) în cadrul procesului de preaderare la Uniunea Europeană.

Deși în discuțiile purtate de delegația parlametară condusă de deputatul Ringo Dămureanu au fost abordate și subiecte de interes privind indentitatea națională a românilor din Timoc, AUR a preluat ca prioritară chestiunea vlahă „made in China”, prezentată de Predrag Balașevici, și și-a asumat-o într-un comunicat oficial.

Vizita delegației AUR în Timocul Sârbesc a deviat pe coclauri ciudate, abordând o temă fără legătură directă cu problema indentității naționale a românilor timoceni. Din partea AUR, nimic nu anunța că „marea problemă” a acestei comunități este… investiția făcută de China în combinatul de la Bor.

Dimpotrivă, cu câteva luni înainte, deputatul Ringo Dămureanu își exprima susținerea față de Congresul Românilor din Serbia – controlat de Predrag Balașevici – în conflictul cu Ministerul Român de Externe, care criticase dihotomia „român-vlah” promovată de această organizație.

Totodată, într-o declarație politică intitulată „De ce tace România în problema românilor «vlahi» din Valea Timocului?”, făcută în Camera Deputaților, în ziua de 10 februarie 2021, deputatul AUR deplângea faptul că „deși reprezentați prin Partidul Neamului Românesc din Serbia, condus de dr. Predrag Bălaşevici, românii din comunitățile istorice (din Serbia – n. red.), care îşi reafirmă identitatea după două secole de asimilare etnică, sunt complet abandonați de Țara Mamă”.

Nimic nu anunța că vizita delegației AUR în Timoc, sub coordonarea deputatului Dămureanu, va avea ca obiectiv principal punerea în discuție (asediu?) a investiției făcute de chinezi la Bor, pentru exploatarea uneia din celei mai mari resurse de cupru din Europa.

Rezultă că vizita organizată de AUR la începutul lunii martie 2021, în Timoc, și coordonată de Ringo Dămureanu a fost deturnată de la chestiunile legate strict de identitatea românilor („vlahilor”) din regiune spre chestiuni care se pare că țin de interese străine, pretextul „ecologic” – cum că investiția făcută de chinezi produce poluare – fiind penibil, cel puțin din perspectiva faptului că respectivul combinat minier a fost dintotdeauna un factor poluant în regiune, nu doar de când l-au preluat chinezii.

Deputatul Ringo Dămureanu a adus și în Parlamentul României chestiunea poluării pe care o face Combinatul de prelucrare a minereului de cupru din Bor, preluat de investitorii chinezi, rostind un discurs de la tribuna Camerei Deputaților, la sfârșitul lunii martie.

În discurs, se arată că vizita din Timoc a fost efectuată „la apelul disperat al fraților români vlahi care trăiesc în orașul Bor și în satele învecinate (…), care s-au plâns că apa și aerul le sunt otrăvite după preluarea Complexului minier din Bor (!), cea mai mare mină de cupru din Europa, de o companie chineză”. Pe parcursul intervenției în Camera Deputaților, deputatul AUR a rostit o adevărată „lamentatio” în care descrie patetic „drama” provocată de poluare în zonă, amintind lacrimogen inclusiv de o „mamă de bebeluși care a spus că nu poate lăsa rufele afară, la uscat, din cauza otrăvirii aerului”.

Deputatul Ringo Dămureanu solicită ca autoritățile sârbe să ia măsuri urgente în zonă, iar ministerele de resort ale Guvernului României să înceapă diligențele pentru protejarea mediului înconjurător și a vieții românilor din Valea Timocului.

Concurența acerbă pentru minereul de cupru de la Bor. Investitorii chinezi – favoriții guvernului sârb

Conform unei analize a „Centar Savremene Politike” (Centrul pentru Politici Contemporane – un grup de reflexie angajat în procesul de reformă de succes și integrarea europeană a Serbiei), în Combinatul de minerit și prelucrare a cuprului (RTB Bor), Guvernul Serbiei a investit nu mai puțin de 430 milioane de dolari SUA, până în 2009, când s-a decis privatizarea acestui mega-complex industrial. Decizia a fost luată ca urmare a eșecului măsurilor de reformă aplicate la RTB Bor, care acumulase o datorie de peste 1,47 milarde USD la începutul anilor 2000.

În 2018, Guvernul Serbiei a preluat 1,1 miliarde USD din datoria RTB Bor pentru a impulsiona procesul de privatizare. Acest demers a fost făcut în contextul unui acord de tip „stand-by” semnat de Serbia cu FMI. Conform celei de a 8-a revizuiri a acordului (semnată în decembrie 2017), FMI a cerut Guvernului sârb ca privatizarea RTB Bor să fie realizată în următoarele condiții pe care să le respecte cumpărătorul:

  • recapitalizarea companiei în valoare de 350 milioane USD;
  • preluarea datoriilor rămase existente;
  • menținerea numărului existent de locuri de muncă în companie;
  • o creștere substanțială a producției companiei;
  • toate companiile care doreau să participe la licitație să garanteze venituri de cel puțin 500 milioane USD.

După mai multe amânări, licitația pentru parteneriatul strategic asupra RTB BOR a fost lansată în iulie 2018. Există suficiente informații care demonstrează că oficiali ai statului sârb au favorizat puternic preluarea RTB Bor de un investitor din China. Între timp, în zona Bor (Cukaru Peki) au fost descoperite noi și bogate zăcăminte de minereu, fapt care nu a schimbat însă strategia de privatizare. Oficialii sârbi au promovat ideea că doar un investitor din China ar avea capacitatea să fie partener strategic la RTB Bor.

În octombrie 2016, în calitate de prim-ministru, Aleksandar Vucici a declarat public că „va implora și, dacă este necesar, va îngenunchea” în fața chinezilor pentru a-i convinge să intestească la Bor. Ulterior, la începutul anului 2018, același Vucici, de data aceasta în calitate de președinte al Serbiei, anunța că a solicitat, prin intermediul Ambasadei R. P. Chineze de la Belgrad, ca președintele Xi Jinping să se implice personal în găsirea unei soluții pentru privatizarea RTB Bor.

Tot în 2018, Tomislav Nikolici, președintele Consiliului Național (sârb) pentru Coordonarea Cooperării cu Federația Rusă și Republica Populară Chineză, a avut o întâlnire de lucru cu Chen Jinghe, președinte al Consiliului de Administrație și director executiv al Companiei Zi-Jin, pentru a discuta privatizarea RTB Bor.

În martie 2018, președintele Aleksandar Vucici s-a întâlnit cu reprezentanții companiei Zi-Jin, care și-au exprimat oficial intenția de a investi în Serbia.

Aleksandar Vucici – Xi Jinping

În mai 2018, la Smederevo, unde compania chineză Helsteel a preluat un combinat siderurgic de prelucrare a oțelului, președintele Vucici a solicitat oficial președintelui Chinei să preia și RTB Bor.

Din toate aceste informații rezultă clar că Guvernul sârb a favorizat compania Zi-Jin în procesul de privatizare a RTB Bor.

Licitația pentru privatizarea RTB Bor a fost deschisă pe 18 iulie 2018. Documentația de licitație a fost cumpărată de trei mari companii: Zi-Jin (R. P. Chineză), Fondul de Investiții Canadiano-Finlandez „Champion Iron” și Companua U Gold (Federația Rusă, cu investiții minere masive în Ucraina și Muntenegru). La sfârșitul lunii august 2018, Guvernul Serbiei anunță că licitația a fost câștigată de Compania Zi-Jin, iar în luna următoare a fost semnat Acordul privind parteneriatul strategic asupra RTB Bor, prin care compania chineză achiziționa 63% din RTB Bor, prin plata a 350 milioane USD pentru recapitalizarea complexului minier, redenumit Zi-Jin Bor Copper).

Compania rusească U Gold a protestat vehement, anunțând că oferta lor a fost mult mai bună (de exemplu, susțin rușii, ar fi oferit o garanție permanentă pentru păstrarea celor 5.000 de locuri de muncă, față de garanția de doar 3 ani oferită de chinezi).

Într-o declarație publică, reprezentanții U Gold au comunicat: „Diferența calitativă de bază (față de oferta chinezilor – n. red.) este că oferta companiei ruse nu anticipează doar menținerea locurilor de muncă existente, ci și creșterea numărului de angajați la RTB Bor și, cel mai important, creșterea considerabilă a volumului de producție, fapt care ar asigura în mod semnificativ fluxuri financiare mai mari către bugetul de stat al Serbiei. Pe lângă păstrarea locurilor de muncă pentru 4.880 de persoane, ca urmare a implementării programului de investiții propus de U Gold, intenționăm să înființăm alte 1.000 de noi locuri de muncă. O altă diferență este aceea că, în următorii 6 ani, compania chineză Zi-Jin are în vedere o producție de 120.000 tone până la 150.000 tone minereu, în timp ce compania rusă garantează o producție de peste 220.000 de tone de concentrat de cupru pentru aceeași perioadă de timp”.

Dincolo de aceste declarații, mai mult sau mai puțin probate de U Gold, rămâne realitatea că Guvernul sârb a decis să meargă pe mâna Chinei în privatizarea RTB Bor.

O înțelegere completă și corectă a situației de la Bor solicită studierea cazului „Cukaru Peki”, o zonă aflată la sud de orașul Bor, foarte bogată în minereu. În 2010, Guvernul sârb a dat o licență și drepturi de explorare a acestei zone companiei Rakita Exploration, o filială a conglomeratului minier internațional Freeport-McMoRan. Conținutul licenței a fost secretizat.

Experții Rakita Exploration au făcut prospectări intense în zona Cukaru Peki și au descoperit zăcăminte estimate la aproximativ 14 milioane de tone de cupru și 300 de tone de aur! În urma unor tranzacții succesive, drepturile majoritare asupra Cukaru Peki au revenit companiei Nevsun Resources (Canada), iar Freeport-McMoRan a păstrat pachetul minoritar.

Interesată de complexul minier și industrial din regiunea Bor, compania chineză Zi-Jin a început negocieri pentru achiziționarea drepturilor majoritare de exploatare de la Nevsun Resources, în paralel cu implicarea în licitația pentru RTB Bor.

La numai 5 zile de la anunțul privind câștigarea licitației pentru RTB Bor, compania Zi-Jin a preluat Nevsun Resources pentru 1,86 miliarde de dolari, inclusiv drepturile de exploatare la Cukaru Peki.

Ulterior, compania Zi-Jin a cumpărat drepturile de explorare minoritare de la Freeport-McMoRan pentru 390 de milioane de Udolari. În urma acestor acțiuni financiare, compania chineză Zi-Jin a obținut drepturile exclusive de explorare pentru întreaga regiune minieră din zona Bor.

Chinezii au pus piciorul în Balcanii, prin exploatarea cupriferă de la Bor

Despre compania Zi-Jin se mai poate spune, pe scurt, că este una dintre cele mai mari companii minere din China și din lume. Structura capitalului este formată din 53% acționari individuali, 23% acționari companii private, 21% investitori instituționali, 1% investitori din interiorul companiei. Compania este controlată de Minxi Xinghang Investment & Operation Co. LTD (companie a statului comunist chinez).

Conducerea companiei Zi-Jin are relații foarte strînse cu Partidul Comunist din China și cu filiala acestui partid din provincia Fujian, unde are sediul central. Este cunoscut faptul că președintele Consiliului de Administrație al companiei, directorul Chen Jinghe, a fost delegat la mai multe ediții ale Congresului Național al Poporului din provincia Fujian (organizat de Partidul Comunist Chinez).

Compania Zi-Jin a fost implicată în mai multe scandaluri privind nerespectarea normelor de protecția mediului (proiectul „Rio Blanco” în Peru, 2009, sau incidentul ecologic din Fujian, 2010).

Probleme privind respectarea normelor ecologice au apărut și la Bor, în scurt timp după începerea activității Zijin Bor Copper. Guvernul sârb a reacționat într-o manieră birocratică, evitând să aplice sancțiuni severe asupra investitorului chinez.

Încălcarea (denunțarea?) Protocolului celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind Minorităţile Naţionale

Toate informațiile de care dispunem dovedesc faptul că investiția chineză de la Bor este extrem de importantă pentru statul sârb, atât din perspectiva beneficiilor financiare, cât și a politicii externe. Serbia încearcă să dezvolte un parteneriat puternic cu R. P. Chineză pentru a contrabalansa presiunile la care este supusă atât din partea Federației Ruse, cât și a Uniunii Europene.

Totodată, este evident că chestiunea funcționării complexului minier și industrial de la Bor nu are vreo legătură directă cu drepturile minorității românești din zonă. Problemele generate de nepăsarea chinezilor față de respectarea normelor de protejarea a mediului înconjurător nu se regăsesc în lista punctelor comune negociate de statul român și statul sârb cu privire la chestiunea drepturilor minorității românești din Serbia (nu numai din Valea Timocului!).

Vizita delegației AUR condusă de Ringo Dămureanu s-a concetrat (asta reiese din declarațiile oficiale ale AUR, dar și ale deputatului) pe chestiunea poluării mediului înconjurător de către compania chineză Zijin Bor Copper, în regiunea Bor. Nu știm dacă parlamentarii AUR care au vizitat Timocul Sârbesc, în martie 2021, cunosc textul Protocolului celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind Minorităţile Naţionale. Acest document bilateral a fost semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, de către Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la Uniunea Europeană.

Conform comunicării emise de Ministerul Afacerilor Exerne al României, protocolul „conţine angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care variază de la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, la autorizaţiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educaţie în limba maternă. Protocolul precizează expres asumarea de către Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat şi criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ şi protecţia minorităţilor naţionale. Astfel se prevede că Republica Serbia, în procesul de aderare la UE, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce priveşte protecţia minorităţilor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat”.

În textul acestui document nu sunt prevăzute chestiuni privind protecția mediului. Respectarea normelor privind protecția mediului stabilite de Uniunea Europeană poate fi impusă prin alte mecanisme, inclusiv cele specifice procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.

Rezultă că intervenția parlamentarilor AUR în chestiunea ecologică de la Bor este în afara atât a mecanismului diplomatic de funcționare a relațiilor dintre statul român și statul sârb, cât și a mecanismelor Uniunii Europene de monitorizare a parcursului de aderare a Serbiei la UE.

Europarlamentarul Rareș Bogdan – rătăcit pe potecile întortocheate ale geopoliticii balcanice

Situația devine și mai complicată, în urma unei intervenții grăbite și superficiale a europarlamentarului liberal Bogdan Rareș, care a reacționat pe chestiunea poluării de la Bor, probabil în temeiul unei prietenii mai vechi pe care o are cu controversatul lider „vlah” Predrag Balașevici („factorul declanșator” al întregii povești!).

Într-o postare pe Facebook, din ziua de 13 aprilie 2021, sub titlul „S.O.S.! Românii din Valea Timocului, împinși să părăsească zona!”, europarlamentarul liberal anunță într-un stil panicard și patriotard: „Am depus două interpelări prin care semnalez Comisiei Europene situația românilor din Valea Timocului, situație care se înrăutățește de la zi la zi. Aștept măsuri urgente care să-i salveze pe frații noștri din Serbia de o catastrofă ecologică! Pe lângă faptul că sunt împiedicați să învețe limba maternă în școli, că au fost supuși asimilării agresive, că sunt amenințați și șantajați să-și abandoneze limba, credința, mama, să uite cărei culturi aparțin, 300.000 de români din sudul Dunării sunt victimele unui dezastru ecologic. Și asta deși Serbia, candidată pentru aderarea la UE, s-a angajat să respecte obiectivele de mediu ale eurosistemului. (…) Vi se pare exagerat dacă îmi însușesc poziția reprezentanților românilor din sudul Dunării, care sunt convinși că zona va deveni o colonie chineză? Mie nu mi se pare, dacă este adevărat că planurile de investiții ale Zi-Jin se ridică la miliarde de dolari. Pentru a adera la UE, Serbia trebuie să se conformeze regulilor atât în privința mediului, cât și în pivința drepturile persoanelor care aparțin minorităților – mai sunt și alte capitole cu stegulețe roșii, dar mă opresc aici. Deocamdată, vreau să știu cum va opri Comisia Europeană drama fraților noștri, care sunt gata să părăsească zona”.

În diatriba europarlamentarului Rareș Bogdan recunoaștem – atât ca informație oferită, cât și ca stil de redactare – același autor ori aceeași sursă care a inspirat conținutul comunicărilor oficiale ale liderului „vlah” Predrag Balașevici, ale deputatului Ringo Dămureanu (AUR)  și ale conducerii naționale a AUR – prin comunicatul de presă remis publicitiății) – în chestiunea poluării de la Bor.

De remarcat faptul că se amestecă (identic cu pozițiile AUR!) chestiunea drepturilor minorității românești din regiunea Bor cu problematica respectării normelor ecologice de către Serbia, în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Un amestec folositor din perspectiva discursului electoral, dar total toxic pentru apărarea reală a identității naționale a minorității românești din întreata Serbie, nu doar din Timoc.

Se poate spune că este deplorabil ca un europarlamentar să fie atât de ignorant în chestiunile complexe de geopolitică ce privesc Serbia și, mai ales, interesele statului român în regiune.

Prin intervenția sa, europarlamentarul Rareș Bogdan complică și mai mult negocierile dintre România și Serbia pe tema minorităților naționale, pentru că face aceeași eroare comisă (cu voie?, fără voie?) de AUR: amestecarea agendei privind drepturile minorității românești din Serbia într-o chestiune care nu privește (decât, cel mult, indirect) minoritatea românească din acest stat.

Concluzii de etapă

Serbia este lovită în interesele sale strategice, iar abordarea AUR și a lui Bogdan Rareș – agresivă, vindicativă și în afara oricăror norme diplomatice specifice mecanismelor Uniunii Europene – va ostiliza Guvernul de la Belgrad în chestiunea drepturilor minorității românești din Serbia.

Politicienii români implicați în acest scandal – atât parlamentarii AUR, cât și europarlamentarul liberal Rareș Bogdan – au încălcat suveranitatea statului sârb, acționând în afara mecanismelor diplomatice și, mai ales, a celor ale Uniunii Europene (acestea din urmă referindu-se la procesul de aderare a Serbiei la UE).

În urma acestui amestec în treburile interne ale statului sârb – sub pretextul protejării intereselor minorității românești din zona Bor – există riscul ca relațiile dintre România și Serbia să se tensioneze, situație al cărei singur beneficiar este Federația Rusă. Eliminată treptat din economia Serbiei, prin dezvoltarea unor parteneriate economice strategice între Guvernul de la Belgrad și cel de la Beijing, cu o influență tot mai redusă în zonă, datorită tratamentului preferențial acordat Chinei de către Serbia, probabil că Federația Rusă își activează resursele informaționale pentru a pune Serbia în cât mai multe situații politice delicate în relațiile cu vecinii și cu Uniunea Europeană.

Internaționalizarea situației privind poluarea în regiunea Bor aduce Serbiei mari prejudicii de imagine (și nu numai!) și pare a fi un fel de notă de plată achitată de Guvernul sârb pentru că a refuzat investiția propusă de Rusia la Bor.

Cine câștigă din toată această mizerie? Vă las pe dvs. să răspundeți.

Avem însă certitudinea că minoritatea românească din Serbia are numai și numai de pierdut din acest scandal ajuns la nivel european și artificial confecționat de AUR, cu contribuția nefericită a europarlamentarului liberal Rareș Bogdan.

Despre acțiunile controversate instrumentate de AUR în Timocul Sârbesc, vom publica noi informații în episoadele următoare.

(Va urma)

CITIȚI ȘI:

* După derapajul cu „zombie politic”, Drulă revine la treburi serioase: demolează imperiul mafiot al lui Rădoi! 63 de chioșcuri ilegale în 10 stații, lichidate vineri seară

* VIDEO. Orban: Înainte de a-l ataca pe premierul Cîțu, orice ministru „trebuie să-și scrie demisia”. Principalul vizat: Cătălin Drulă, cel cu „zombie politic”

* VIDEO. Dialogul CTP – Vlad Voiculescu. „Ați inundat casa ca să nu ia foc” / „Datele nu sunt certe”

* „Olguțul” Claudiu Manda, europarlamentar PSD, a fost trimis în judecată de DNA pentru folosirea influenței politice

VIDEO. Scene înfiorătoare cu anarhistele rusofile. Cerva: „Câta picior i-am tras în cur! I-a sărit curu’ în aer!”. Lovin: „I-am vărsat cafeaua în cap! L-am călcat pe mână!”

VIDEO. Șoșoacă, mahala extremă. Interzisă pentru nepurtarea măștii, a intrat cu forța, ajutată de șoșoc. A pus „bulumacul” în ușă și tot ea a strigat că a fost „bătută”, „învinețintă”. Șoșocul a promis că „rupe ușa”

Radu Moraru vrea să se unească urgent cu Șoșoacă și George Simion, să adune pe Nașul TV toate forțele rusofile, anarhiste. Cică o așa dictatură n-a fost nici sub Ceaușescu!

* Socaciu, Daea, Bacalbașa, Tărăcilă, Hașotti, Solcanu își vor pensiile speciale înapoi! 122 de foști parlamentari au apelat la instanță pentru a-și recupera privilegiul pierdut prin lege

* Soția unui director corupt din Primăria Capitalei („omul lui Oprescu”): „Ai sărit ca boul din Louis Vuitton!”. Infracțiuni de 33 de ani, condamnare de 6 ani

2 COMENTARII

  1. Încet-încet…, cam încep să iasă la lumină IȚELE POLITICO-MERCANTILE care-i leagă pe „Simioniști”, „Peiști” ori „Șoșonciști” deee… „MAMA-RUSIA” PUTINISTĂ!!!

  2. Domnule Vladimir Munteanu, 1) Dacă ați locui în Timoc și cineva v-ar otrăvi copiii, ce v-ar durea mai mult? Identitatea etnică sau copiii care mor otrăviți? Chiar nu înțelegeți că problema nerespectării drepturilor minorității românești există, dar că problema otrăvirii apei și aerului i se ADAUGĂ? Cele două probleme coexistă, ambele sunt reale, dar a doua îi afectează FIZIC, în timp ce prima – CULTURAL-IDENTITAR. Ambele sunt grave dar a doua este și mai urgentă decât prima.
    2) Dacă v-aș acuza că sunteți filo-rus fiindcă vă cheamă „Vladimir” ce ați zice? Cam tot atâta valabilitate au și acuzațiile dv privind presupusa relație cu Rusia.
    3) Chiar suspectați că Rareș Bogdan ar fi complice cu AUR? Nu e mai plauzibilă ideea că și AUR și Rareș Bogdan au dreptate? Ați recunoaște că a doua idee este cea corectă, dacă gândirea v-ar fi guvernată de bun-simț și rațiune, și nu de o orientare ideologică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here