Cazul supraviețuitorilor din batalioanele de voluntari recrutate în Republica Tatarstan, care sunt acum judecați pentru dezertare după ce au devenit inapți din punct de vedere militar, poate fi considerat unul explicativ pentru moralul scăzut al combatanților trimiși de Putin pe front. Bărbații s-au înrolat atrași de recompensele financiare foarte atrăgătoare, pentru nivelul de trai din Rusia, dar s-au trezit înșelați la bani, echipați cu arme foarte proaste; iar când au devenit inapți de luptă și au cerut rezilierea contractelor, s-au pomenit că sunt considerați dezertori.
Cercetătorul și istoricul militar britanic Chris Owen, specializat pe spațiul ex-sovietic, a urmărit sursele locale rusești și a recompus, din relatările acestora, traiectoria batalionului Alga din Tatarstan – una din cele două unități trimise pe front.
Unitatea a pierdut jumătate din efective în bătăliile date în septembrie-noiembrie în regiunea Herson. Supraviețuitorii s-au retras pe stânga Niprului, unde cei răniți au primit îngrijiri medicale. Circa 15 persoane n-au mai putut să-și reia locul în formație din cauza traumatismelor.
Tatarstan este o republică din partea europeană a Federației Ruse, situată între Moscova și Munții Urali. Are o suprafață de 67.847 km² – circa un sfert față de cea a României. Republica Tatarstan a devenit independentă în 1992, imediat după destrămarea URSS, și a fost reanexată de Rusia în 1994. Din cei 3,9 milioane de locuitori ai „Republicii Tătarilor”, circa 2 milioane sunt tătari, iar 1,5 milioane – ruși. Capitala Tatarstanului, orașul Kazan, are 1,1 milioane de locuitori.
Demisionarii au scăpat cu viață de la Vuhledar, dar acum suferă de pe urma rănilor și sunt judecați pentru dezertare. Despre plată nici nu mai poate fi vorba
Unul dintre cei aflați în această situație și-a spus povestea. A cerut, alături de alți camarazi, rezilierea contractului. Fiind voluntari, Constituția Federației Ruse le permite așa ceva. Însă, surpriză! Ofițerii le-au „rătăcit“ dosarele și s-au trezit într-o zonă gri: nu erau nici combatanți, dar nici demobilizați!
Camarazii din batalionul Alga rămași apți de luptă au fost trimiși în ianuarie în ofensiva de la Vuhledar. Acolo au fost nimiciți aproape complet. Cei care-și depuseseră demisiile n-au participat la misiune, însă știu de la puținii tovarăși care s-au întors ce s-a întâmplat.
În ciuda versiunii oficiale difuzate de autoritățile din Rusia, la Vuhledar n-a fost o misiune „de recunoaștere“, povestesc soldații din Tatarstan, ci o încercare de ofensivă. Transportoarele blindate erau pline cu câte 8-10 persoane când au fost lovite de ucraineni și distruse, iar pierderile au fost teribile. Au murit acolo unitățile din Tatarstan și Bașkorostan (inclusiv una din Kazan).
Demisionarii au avut noroc și au scăpat cu viață, pentru că au rămas în spatele liniilor, dar apoi s-au trezit puși sub acuzația că ar fi dezertat. Se înțelege că despre plata promisă nu mai poate fi vorba.
Acum există un proces. Armata spune că, potrivit decretului de mobilizare semnat de Putin în septembrie 2022, contractele voluntarilor se prelungesc de la sine pe termen nelimitat. Avocații apărării spun însă că potrivit Constituției, care este prevalentă în fața oricărui alt act legislativ, inclusiv decretelor prezidențiale, oamenii aveau acest drept, de a demisiona de la locul de muncă – respectiv armata rusă. Faptul că erau voluntari cu contract ar trebui să-i ajute. Însă în Rusia justiția nu mai e de mult un loc unde legile sunt respectate.
Mai jos, povestea documentată de Chris Owen.
„Echipamentul de luptă era din 1973, 1978, 1964, nici măcar nu trăgea. Când am intrat în regiunea Herson, aveam zece piese de echipament, cinci piese nici măcar nu au mai ajuns. Restul s-au stricat în decurs de o săptămână“
1/ A volunteer from Tatarstan’s Alga volunteer battalion has spoken out about his experiences fighting in Ukraine. He says his unit was ‘almost completely’ destroyed near Vuhledar. He is now facing criminal charges for leaving it and returning home after being injured. ⬇️ pic.twitter.com/sNp7ik5PL4
— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) March 22, 2023
„Un voluntar din batalionul de voluntari Alga, din Tatarstan, a vorbit despre experiențele sale de luptă în Ucraina. El spune că unitatea sa a fost «aproape complet» distrusă lângă Vuhledar. Acum se confruntă cu acuzații penale pentru că a demisionat și s-a întors acasă după ce a fost rănit.
Tatarstanul a format în vara trecută două batalioane de voluntari, Alga și Timer. Guvernul regional a căutat voluntari cu contract publicând anunțuri publicitare și a oferit un pachet salarial relativ generos – 260.000 de ruble la înrolare, 170.000 pe lună pe câmpul de luptă și încă 2.000 pe zi cât stăteau în Tatarstan.
De asemenea, guvernul regional din Tatarstan trebuia să plătească pentru costul echipării militarilor.
Un membru al batalionului, al cărui nume nu a fost dezvăluit, spune că a suferit o leziune cerebrală traumatică în timpul ofensivei de succes a Ucrainei în regiunea Herson, în septembrie-noiembrie 2022, când un proiectil a explodat în apropierea lui. Batalionul a fost grav afectat în această ofensivă ucraineană.
Voluntarul din Tatarstan rememorează: «Stăteam la 800 de metri de [ucraineni], ținând linia de apărare, ca ei să nu meargă [înainte]. Nu puteam să-i luăm cu asalt singuri: ei stăteau pe înălțimi, noi eram sub ei, ne vedeau ca și cum am fi fost în palma lor. Mulți oameni [din batalion] au fost uciși. Poate jumătate dintre ei».
El mai servise anterior în armată în timpul celui de-al Doilea Război Cecen, din 1999-2000, dar consideră că războiul din Ucraina este o experiență mult mai dificilă: «Acest război [din Ucraina] este cu siguranță mai dur. Dronele lucrează aici. Le avem și noi, [Tatarstan] ne-a cumpărat drone foarte scumpe. Dar, în cele din urmă, [ucrainenii] le-au doborât. Ar trebui să găsim o modalitate de a preveni și tabăra noastră ca dronele lor să ajungă la noi. După cum s-a dovedit, doborâm o dronă cu o mitralieră și, literalmente, în trei secunde, artileria, mortierele sau rachetele încep să vină [peste noi]. Nu poți ataca și să te camuflezi în același timp, deoarece camerele termice funcționează. Este foarte greu de luptat».
Voluntarul a fost plătit cu 147.000 de ruble de către Ministerul rus al Apărării și a primit o sumă forfetară de 185-195.000 de ruble când s-a oferit voluntar, plus plăți suplimentare care i-au adus salariul la peste 200.000 (2.589 de dolari) pe lună.
Totuși, a trebuit să-și cumpere el însuși toate echipamentele, inclusiv haine, mănuși, căști, bocanci și așa mai departe, care au costat în jur de 60-70.000 de ruble. Se pare că Guvernul din Tatarstan nu și-a îndeplinit promisiunea de a echipa voluntarii, care s-au plâns și că au primit mai puțini bani decât cei 250.000 pe lună care li s-au promis.
Armele pe care le-au primit erau, de asemenea, inadecvate, învechite și nesigure. Voluntarul relatează: «Pistoalele erau și ele problematice: începeau să tragă și apoi se blocau până le curățai. Echipamentul [de luptă] a fost făcut în 1973, 1978, 1964, nici măcar nu trăgea. Când am intrat [în regiunea Herson], aveam zece piese [de echipament], cinci piese nici măcar nu au mai ajuns. Restul s-au stricat în decurs de o săptămână, unul [vehicul de luptă] a mers de colo-colo, mai mult sau mai puțin, și în cele din urmă s-a oprit, de asemenea».
După ce s-a retras peste Nipru, voluntarul a primit tratament medical pentru comoția sa, dar efectele au continuat să-i afecteze sănătatea, lăsându-l în imposibilitatea de a continua lupta. El și alți aproximativ 15 voluntari au decis să-și rezilieze contractele și să plece acasă.
Deși el spune că, în calitate de voluntar, avea dreptul să demisioneze, superiorii din armată i-au tratat evaziv pe cei care au recurs la acest gest. „Șeful de unitate a luat o copie a raportului pentru el, a scos-o, a pus încă una, iar raportul a fost oarecum «pierdut»”.
De atunci, voluntarii care au demisionat au încercat să afle de ce ordinul lor de descărcare de gestiune nu a fost semnat. Sunt într-un fel de teren al nimănui: «Nu suntem plătiți și nu suntem concediați. Nu avem statut». Unii s-au întors în primele linii. Alții au fost declarați dezertori și investigați.
Voluntarul a avut norocul că a ratat «valul uman» al ofensivei rusești de la Vuhledar, la începutul anului 2023, despre care spune că a distrus practic batalionul Alga și unitățile din Bașkortostan și Orenburg.
El spune: «Când mă uit la televizor acum, îmi vine să scuip! Ei nu vorbesc despre asta la televizor, dar pe 6 februarie, [în timpul ofensivei] spre Vuhledar, batalionul Alga a fost nimicit aproape complet. După aceea au distrus batalionul Orenburg, batalionul bașkir, unde toți erau voluntari. Tovarășul meu, care acum este în spital, spune că nu a fost recunoaștere, nu a fost bombardament de recunoaștere. Erau opt până la zece bărbați în fiecare APC (transportor blindat) și, odată ce au intrat [în ofensivă], unii nici nu și-au dat seama ce s-a întâmplat [când au fost atacați]».
Mulți soldați Alga au fost capturați de ucraineni. Rudele spun că cel puțin două companii – ceea ce ar însemna 250-300 de oameni – au fost ucise.
Voluntarii care încearcă să-și rezilieze contractele sunt acum urmăriți penal, întrucât statul rus spune că ordinul de mobilizare al lui Putin din septembrie anul trecut anulează expirarea contractelor lor de patru luni.
«În acest caz», argumentează un reprezentant al Uniunii Paraşutiştilor, «contractul de voluntari se prelungeşte pe perioadă nedeterminată. Cel mai probabil, până la încheierea operaţiunii militare speciale».
Voluntarii și avocații lor contestă acest lucru, deoarece spun că este în contradicție cu legea federală rusă: «Decretul prezidențial [privind mobilizarea], conform Constituției, nu poate fi mai înalt decât legea federală».
Cazul poate oferi un test important a ceea ce rămâne din statul de drept în Rusia. Care va fi factorul decisiv – Constituția rusă sau decretele lui Vladimir Putin?”
