Bugetul pe 2021 prevede cele mai mari investiții din istoria României: 5,5% din PIB!

3
1510

Bugetul țării pe 2021, așa cum a fost el lansat în dezbatere publică joi seara, prevede alocarea, pentru investiții, a celei mai mari sume din istoria României: 61,43 miliarde de lei (circa 12,66 miliarde de euro), echivalentul a circa 5,5% din PIB. Aceasta este concretizarea promisiunii făcute de coaliția PNL – USR-PLUS – UDMR că următorii 4 ani sunt destinați modernizării țării și proiectelor de infrastructură care să ne apropie de lumea civilizată.

Potrivit planului, suma alocată investițiilor va crește gradual până în 2024, când se vor aloca 67,5 miliarde de lei (echivalentul a 13,92 miliarde de euro la cursul euro-leu din acest moment).

Alături de zecile de miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană, acești bani ar trebui să fie suficienți pentru construcția autostrăzilor între provinciile istorice, ridicarea de noi spitale, informatizarea administrației, reabilitarea căilor ferate și multe altele.

Investițiile pentru modernizarea țării sunt socotite prioritatea absolută a noii guvernări.

2021: creștere economică 4,3% și deficit de 7,16%

Experiența trăită de Europa după cele două războaie mondiale a demonstrat că soluția, în momentele de criză economică, o reprezintă tocmai investițiile statului în marile proiecte, care generează dezvoltarea și reluarea trendului ascendent.

Proiectul de buget este construit plecând de la ideea unei creșteri economice de 4,3% în acest an și pe un deficit de maximum 7,16%.

Raportul privind evoluția macroeconomică a României prevede între 2021-2024 un ritm mediu anual de 4,9% creștere, cu vârful în 2023, când ar trebui să avem un avans de 5%.

Conform raportului, citat de Agerpres, „în condițiile unui cadru internațional și intern dificil marcat de criza pandemică, România are o viziune de politici fiscale și bugetare care să permită recuperarea contracției economice din anul 2020 și să potențeze și să mențină creșterea economică la un nivel de peste 4% pe orizontul de referință, fiind conștientă că trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a pregăti economia să facă față unor eventuale șocuri viitoare“.

Anii de creștere economică dintre 2012 și 2019 au fost folosiți de țările învecinate ca să facă rezerve și excedent bugetar. PSD a cheltuit toți banii și a mai făcut și datorii pentru a crește salarii și a mări numărul bugetarilor

Se estimează că în 2021 veniturile vor fi de 364,907 miliarde de lei (reprezentând 32,67% din PIB), în timp ce cheltuielile vor fi de 444,907 miliarde de lei (39,84% din PIB), așadar un deficit de 80 de miliarde de lei (7,16% din PIB). Până în 2024, deficitul urmează să scadă la 2,89% din PIB.

Marea problemă a României a fost politica prociclică dusă de coalițiile parlamentare conduse de PSD în perioada 2012-2019. Pe fondul unei creșteri generale a economiei mondiale, într-un climat foarte favorabil, guvernanții din România au neglijat investițiile în infrastructură, luând în schimb măsuri de stimulare suplimentară a consumului intern precum scăderi de taxe și măriri succesive ale veniturilor pentru un aparat bugetar tot mai stufos.

Nefiind luate și măsuri de creștere a productivității interne, creșterea consumului intern s-a făcut prin majorarea masivă a importurilor, ceea ce a generat o nouă criză, un deficit tot mai mare al balanței comerciale a României. Astfel, în timp ce se pozau mâncând roșii și mângâind oi pe la târguri, Liviu Dragnea și miniștrii săi stimulau, de fapt, importurile din străinătate.

În timp ce statele din jurul nostru au folosit perioada de creștere economică pentru a avea excedent bugetar și a acumula resurse pentru viitoarele crize, România a angajat permanent deficite bugetare la limita maximă admisă de Uniunea Europeană, 2,97-2,99%. Aceste deficite n-au fost făcute pentru a construi autostrăzi, spitale, școli și pentru a moderniza administrația, ci pentru măriri de salarii, sporuri și alte beneficii.

În 2019, ultimul an de dinaintea pandemiei, guvernul PSD a făcut deficit de 4,3% din PIB, mult peste limita de 3% admisă în UE, deși fusese un an foarte favorabil, cu o mare creștere economică pretutindeni în lume, inclusiv în România.

Criza pandemiei a găsit țara într-o situație foarte dificilă, cu un deficit masiv. PSD a încercat să agraveze situația angajând în Parlament noi cheltuieli, de zeci de miliarde

Așa s-a făcut că, în 2020, când a izbucnit criza economică, România a fost prinsă într-o situație foarte dificilă, deja îndatorată și cu o structură a cheltuielilor foarte rigidă (salariile și pensiile sunt cheltuieli fixe) și extraordinar de mare comparativ cu media europeană.

Pentru a agrava situația și a îngreuna situația guvernului, PSD a votat în 2020, când încă mai avea majoritatea în Parlament, noi creșteri de salarii și pensii, dublări de alocații și alte sporuri.

Acestea nu mai puteau fi însă suportate de economia României, zecile de miliarde de lei angajate la cheltuielile fixe de PSD neputând fi obținute decât pe două căi: creșteri masive de taxe și impozite sau împrumuturi externe. Ambele ar fi aruncat România într-o criză extrem de gravă, împingând țara foarte rapid pe drumul Greciei din 2009.

Din acest motiv, noul Parlament a decis înghețarea măririlor de sporuri pentru bugetari și amânarea cu un an a unor noilor majorări de pensii, favorizând în schimb investiția în infrastructură, care aduce plusvaloare, spor de competitivitate pentru economia României și venituri suplimentare la buget.

3 COMENTARII

      • Așa este, domnule Gabriel: românul „de-rând” NU înțelege că fără INVESTIȚII, deci fără… DEZVOLTARE (SOLIDĂ, DINAMICĂ!), leul pe care-l primește „în plus”, de la guvernele populiste, se… DEVALORIZEAZĂ (!) imediat, ajungându-se la ceea ce ați spus/scris și dumneavoastră: leul cerșit și primit azi FĂRĂ-ACOPERIRE în economia-REALĂ, în creație de PLUS-VALOARE la nivelul economiei naționale, devine rapid, peste-o-lună-două, o… PAGUBĂ (!) de-un leu (sau chiar mai mult!) la buzunarul propriu!!!!!!!!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here