Reprimarea mișcărilor de protest ia proporții în Belarus, unde dictatorul Alexander Lukașenko (în funcție de 26 de ani) a promis că “voi rezolva totul până la sfârșitul săptămânii”. Ceea ce se întâmplă în țara ex-sovietică, aflată sub influența Rusiei și dincolo de granițele UE și ale NATO, arată ce s-ar fi putut întâmpla și în România lui Dragnea, începând cu 10 august 2018.
Manifestațiile de protest care au cuprins Belarus sunt întâmpinate cu dispozitive de luptă de către forțele de represiune – poliție, jandarmerie, armată. Sute de oameni au fost răniți pe străzi, un protestatar a fost chiar ucis. Autoritățile au mințit, afirmând că acesta ar fi căzut victimă propriei petarde pe care ar fi vrut s-o arunce. Ulterior, imagini video cu momentul crimei au demonstrat că nici vorbă de așa ceva, omul fiind împușcat de un membru al dispozitivului represiv.
Luni, regimul Lukașenko a arestat mai mulți membri ai mișcării de opoziție Consiliul de Coordonare. La interogatoriu a fost adusă și o laureată a Premiului Nobel pentru literatură, Svetlana Alexievici, sub acuzația că susține opoziția.
În arest au fost băgați Lilia Vlasova, Volha Kovalkova și Șiarhei Dileuski. Ultimii doi sunt învinuiți că au organizat marșul de protest de la Fabrica de Mașini Minsk.
Similitudinile dintre reacțiile lui Lukașenko în 2020, a lui Ceaușescu în 1989, Iliescu în 1990 și Dragnea în 2018
Reales de curând în funcție pentru al șaselea mandat consecutiv de președinte în Belarus, Lukașenko este contestat vehement. Opoziția acuză falsificarea rezultatelor scrutinului, iar o însemnată parte a populației a aderat la proteste. În Minsk, pe străzi au ieșit muncitorii din fabrici (țara încă este un hibrid comunist, cu multe intreprinderi de stat), dar și lucrătorii de la metrou și din alte servicii publice.
Consiliul de Coordonare s-a format cu scopul de a negocia tranziția către democrație cu actualul regim totalitar.
Lukașenko a reacționat în forță. Există multe similitudini între atitudinea dictatorului bielorus, cea a lui Nicolae Ceaușescu în 1989, a lui Ion Iliescu în 1990 și a lui Liviu Dragnea în 2018.
Toți au acuzat intervenția agenturilor străine, au afirmat că manifestanții sunt plătiți de Occident, au ordonat represalii în forță, autorizând folosirea violenței și chiar deschiderea focului împotriva propriilor cetățeni și, de asemenea, toți au orchestrat înscenări, pentru a da o aparență de legitimitate reprimării protestelor.
Lovitura lui Dragnea, în august 2018, n-a reușit până la capăt pentru că România era membră UE și NATO. În Belarus, Lukașenko n-are această problemă
În 2018, Dragnea și acoliții săi au conspirat, împreună cu șefii din acel moment ai Jandarmeriei, împotriva oamenilor care ieșiseră în stradă. S-au folosit grupări interlope, provocatori și jandarmi în civil pentru a da aparența de mișcare violentă mitingului uriaș, de peste 120.000 de persoane, din Piața Victoriei. Jandarmii au provocat permanent mulțimea, încercând să obțină o reacție ostilă de masă din partea populației, moment în care ar fi existat o justificare legală a represiunii. Nu s-a reușit această provocare, astfel că liderii PSD au convenit cu șefii jandarmilor – Sindile și Cucoș în primul rând – să se aștepte lăsarea întunericului, pentru a porni agresiunea.
Sute de oameni au ajuns la spital, în noaptea de 10 spre 11 august 2018, după năvala forțelor de prepresiune, fie loviți de proiectilele lansate de jandarmi, fie sufocați de nenumăratele proiectile cu gaze iritante cu care s-a tras în populație.
Planul lui Dragnea de a continua represaliile și a consolida un regim autocratic, sprijinit pe forțe polițienești și instituții capturate, a eșuat la reacția Uniunii Europene, a Statelor Unite și a societății civile, care nu s-a lăsat intimidată.
În Belarus, însă, țară aflată în zona gri, sub controlul Rusiei, Lukașenko nu este timorat nici de protestele cancelariilor occidentale, nici de sancțiunile anunțate de UE și de protestele pașnice ale populației. În urmă cu două zile, dictatorul a autorizat difuzarea, pe postul național de televiziune de la Minsk, a unui film în care apare coborând din elicopter, la reședința sa din apropierea locului unde au loc protestele, înarmat cu o pușcă-mitralieră Kalașnikov și echipat cu o vestă antiglonț.
Acesta a fost mesajul de forță transmis de Lukașenko opoziției și populației, la adresa căreia regimul a început să folosească avertismente amenințătoare, cerându-i să se întoarcă în case și să înceteze protestele.
Si acum mai sunt dobitoci care sustin ca pe 10 august 2018 a fost ,,lovitura de stat” pentru a-si justifica actiunile de crminali si a incerca sa scape de condamnare.