Alegeri cruciale în „Mica Românie”. Spre Europa sau spre Moscova? În liniște sau cu violențe?

5
392

Duminică, 11 iulie 2021, sunt așteptați la urne, pentru a alege un nou Parlament, peste 3.282.837 de cetățeni cu drept de vot din Republica Moldova – „Mica Românie” –, dintre care 258.691 de cetățeni cu domiciliul în teritoriile din stânga Nistrului, asupra cărora Guvernul de la Chișinău încă nu-și exercită controlul suveran.

În luna aprilie a acestui an, președintele Maia Sandu a dizolvat Parlamentul, iar Curtea Constituțională a Republicii Moldova a avizat acest demers pentru că parlamentarii nu au reușit să ajungă la un acord de formare a Guvernului.

Curtea Constituțională a fost solicitată de Maia Sandu „să constate circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, din cauza expirării termenului de trei luni în cadrul căruia Parlamentul trebuia să formeze Guvernul şi a expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a două solicitări de învestitură a Guvernului”.

Dizolvarea Parlamentului a fost începutul unui tot mai evident conflict între forțele pro-europene și implicit pro-românești, pe de o parte, și forțele pro-comuniste și pro-ruse, pe de altă parte.

Sondajele au confirmat acestă divizare a clasei politice din Republica Moldova. Partidul Acţiune şi Solidaritate – PAS (partid de dreapta, pro-prezidenţial, pro-UE și pro-românesc) se confruntă cu Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor – BECS (alianță anti-UE, anti-românească și pro-rusă).

Totodată, a fost evident că, în cele aproximativ trei luni de la dizolvarea Parlamentului, în Republica Moldova s-au intensificat și operațiunile pe frontul războiului hibrid pe care Federația Rusă îl duce în aceste teritorii românești, cu scopul precis de a readuce al doilea stat românesc în sfera sa de influență.

Miza este controlul geopolitic asupra Republicii Moldova. La alegerile de duminică se va decide dacă „Mica Românie” își va continua traiectoria spre aderarea la Uniunea Europeană și, în cadrul acesteia, într-un final, va redeveni teritoriu românesc reunificat cu Țara-Mamă ori se va prăbuși în sfera de influență a Imperiului rus condus de autocratul Vladimir Putin.

În acest context destul de tensionat, sunt posibile surprize neplăcute în desfășurarea scrutinului electoral din „Mica Românie” de la stânga Prutului.

Câteva indicii că Moscova ar putea dori un scrutin tensionat

Vizita ambasadorului american și „protestul” lui Dodon

Există deja indicii că forțele anti-europene din Republica Moldova, controlate direct sau indirect de Moscova, nu ar ezita să provoace o escaladare – probabil violentă – a conflictului cu președintele pro-european Maia Sandu și PAS, partidul susținut de aceasta. O escaladare care este posibil să fie provocată chiar în ziua alegerilor.

Un prim indiciu: liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), comunistul pro-rus Igor Dodon, a transmis personal o scrisoare de protest ambasadorului SUA la Chişinău, Dereck J. Hogan, acuzându-l de imixtiune în procesul electoral din Republica Moldova. Dodon îi reproșa ambasadorului SUA că a vizitat des Comisia Electorală Centrală, în plină campanie electorală, situație care ar reprezenta „o tentativă de influențare a proceselor politice din Republica Moldova, ceea ce nu corespunde statutului diplomatului şi încalcă art. 41 al Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice”.

Comunistul pro-rus, fost președinte al țării (detronat chiar de Maia sandu), se face că uită un „mic” detaliu: ambasadorul SUA la Chişinău are statut de observator internaţional la alegerile din 11 iulie, calitate oficială aprobată de Comisia Electorală Centrală şi deținută, totodată, și de ambasadorul Uniunii Europene, şi de cel al Federaţiei Ruse la Chișinău.

În ziua în care a comunicat ambasadorului SUA scrisoarea de protest, comunistul Dodon a vizitat și Ambasada Federației Ruse la Chișinău, având o întrevedere cu ambasadorul Oleg Vasneţov, probabil pentru a raporta îndeplinirea misiunii ordonate.

Prin „protestul” său, Dodon a încercat să inducă în rândul opiniei publice din Republica Moldova ideea că „imperialismul american” se amestecă în „treburile interne” ale țării și că, implicit, forțele de Dreapta pro-europene – Maia Sandu și PAS – sunt „uneltele SUA”. Înțelepciunea de care a dat dovadă Comisia Electorală Centrală, care a oferit și ambasadorului rus statut de observator internaţional la alegerile din 11 iulie, a aruncat în penibil provocarea operată de Dodon.

„Tăierea gazelor” și „un nou război pe Nistru”

Un alt indiciu: într-o altă declarație politică, liderul pro-rus Igor Dodon a avertizat că o victorie a Dreptei pro-europene ar însemna „tăierea gazelor” și „un nou război pe Nistru”. Totodată, Dodon a amenințat că-și va scoate susținătorii la proteste de stradă, „în cazul în care cei de Dreapta vor încerca să nu recunoască victoria noastră la parlamentare”.

În conținutul declarațiilor și acțiunilor belicoase ale liderului comunist pro-rus Igor Dodon regăsim vechile tehnici de manipulare pe care le-a folosit și în campania electorală de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020: apelul la amenințarea cu „războiul civil” (sau cu „un nou război pe Nistru”), utilizarea „sperietorilor” NATO și UE, amenințarea cu prăbușirea economiei prin „tăierea gazelor” de către ruși etc.

„Jandarmul român” și militarii NATO care le vor face pe moldovence să nască „copii cu piele închisă la culoare”

Alte indicii: politicienii pro-ruși de la Chișinău au primit primit ajutor și de la AUR Moldova prin acțiunile așa-zis unioniste isterice organizate de „auriști” în Republica Moldova. Aceste acțiuni au constituit argumente suficiente pentru ca aliatul lui Dodon, celălalt lider comunist pro-rus pe numele său Vladimir Voronin, să readucă în dezbaterea electorală „jandarmul român” care va „invada” Republica Moldova, dacă țara va intra în NATO. Jandarm român care îi va însoți pe militarii NATO „invadatori”, care le vor face pe moldovence să nască „copii cu piele închisă la culoare”…

…declarații față de care AUR Moldova a reacționat, probabil în speranța escaladării scandalului, reclamându-l pe Voronin la Consiliul Antidiscriminare pentru „discriminare pe bază de rasă și etnine”. Însă scandalul nu a avut loc, beneficiile electorale pentru AUR, dar și pentru Voronin fiind probabil derizorii.

Acțiunile AUR, „muniție” pentru propaganda rusă

Starea de spirit a cetățenilor, dar și soliditatea unor instituții din Republica Moldova au fost testate și de „unioniștii” de la AUR Moldova.

Astfel, la sfârșitul lunii iunie, o delegație a AUR Moldova a încercat să treacă granița în regiunea transnistreană, prin punctul vamal Varnița. „Unioniștii” au fost opriți de grăniceri ai regimului separatist de la Tiraspol, care le-au interzis accesul la stânga Nistrului. Membri ai AUR Moldova au profitat de ocazie și au supus unui asediu de două zile vama transnistreană, provocând, în stilul deja cunoscut al AUR și al lui George Simion, și câteva altercații cu grănicerii regimului de la Tiraspol.

Incidentele de la Varnița au fost imediat folosite de propaganda în limba română a Moscovei, adică de publicația Sputnik.md. Acțiunile AUR Moldova au fost catalogate ca fiind „extrem de periculoase”. Igor Șornikov, un fel de director al unui așa-zis Institut de cercetare social-politică și dezvoltare regională din Trananistria, declara pentru Sputnik: „Aceasta este o încercare de a intimida potențialul alegător transnistrean prin insuflarea ideii că ar putea exista unele provocări în ziua alegerilor. Și faptul că acești oameni din formațiunea politică pro-română au încercat să pătrundă pe teritoriul Transnistriei dovedește încă o dată că aceste planuri pot fi puse în aplicare”.

Altfel spus, acțiunea AUR Moldova de la granița republicii separatiste a fost un fel de minge la fileul Moscovei, ai cărei agenți, după cum observăm, s-au grăbit să inducă ideea că în ziua alegerilor din Republica Moldova este foarte posibilă izbucnirea unor… provocări.

Din păcate pentru „arhitecții” acestei acțiuni, din fericire pentru Republica Moldova, cetățenii „Micii Românii” nu au mușcat momeala. Nu s-au înregistrat proteste de stradă anti-rusești în Republica Moldova, iar președintele Maia Sandu a ignorat capcana întinsă de „apelul” prin care AUR Moldova îi solicita imperios să intervină.

La puține zile după provocarea de la Varnița, AUR Moldova a atacat SIS (Serviciului de Informații și Securitate ) – o instituție deosebit de importantă atât pentru succesul politicii pro-europene implementată de Președintele Maia Sandu, cât și pentru acțiunile de „contra-mină” lansate împotriva operațiunilor de război hibrid desfășurate de FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, fostul KGB) pe teritoriul Republicii Moldova.

Activiștii AUR Moldova au protestat la sediul SIS după „rețeta” deja cunoscută: corturi, declarații isterice, încercări de a provoca altercații cu forțele de ordine, autovictimizare etc.

Supărarea AUR Molodova a fost provocată de o solicitare a Comisiei Electorale Centrale, expediată către Serviciul de Informații și Securitate (SIS), pentru a se investiga o posibilă finanțare externă și implicare a unor cetățeni străini în campania electorală desfășurată de AUR Moldova.

Nici această operațiune nu a reușit. Forțele de ordine nu i-au bruscat pe protestatari. Populația din Chișinău nu s-a solidarizat cu „auriștii”, iar președintele Maia Sandu a respins sec solicitarea AUR Moldova ca SIS să înceteze așa-zisele „acțiuni de urmărire a membrilor AUR”, considerând demersul ca fiind „o acțiune electorală”.

Maia Sandu și PAS – garanții ieșirii Republicii Moldova din sfera de influență a Moscovei

Principala concluzie la final de campanie electorală este aceea că frații noștri români de la stânga Prutului au șansa de a alege un Parlament cu o majoritate pro-europeană și, implicit, pro-românească.

Acțiunile diplomatice înțelepte ale președintelui Maia Sandu au deschis pentru Republica Moldova drumul către Uniunea Europeană și către reunificarea cu Țara-Mamă. Apropierea președintelui Maia Sandu de România este evidentă. Relațiile dintre România și Republica Moldova au cunoscut o dezvoltare fără precedent de la începerea mandatului de președinte al Maiei Sandu. Se confirmă faptul că idealul unionist poate fi atins prin acțiuni concrete, politice și economice, gândite și implementate cu fermitate, prudență și spirit pragmatic.

Totodată, oferta electorală a PAS – modernă, europeană, reformatoare – se poate transforma, dacă PAS va obține majoritatea în Parlament, într-un program de guvernare care să scoată țara din sărăcie, corupție și mai ales de sub controlul agenților Moscovei. Un guvern pro-european la Chișinău poate să reprezinte șansa accesului Republicii Moldova la resursele financiare, instituționale și umane ale Uniunii Europene, singura modalitate prin care țara poate să scape de influența toxică a Federației Ruse.

În concluzie, important este ca frații noștri moldoveni să participe la vot și să voteze pentru un viitor european…

… și nu în ultimul rând, să nu răspundă la provocări și să nu ofere dușmanilor țării ocazia de a declanșa violențe în ziua alegerilor, în eventualitatea unei victorii a Dreptei pro-europene.

La împlinirea a 30 de ani de la Declarația de Independență – act de voință politică prin care Republica Moldova se elibera din închisoarea URSS –, frații noștri moldoveni au șansa istorică de a da viață gândului cel bun al Maiei Sandu: „Pornim vremurile bune!”.

Porniți spre noi, spre Țară și spre Europa, frați moldoveni!

5 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here