După asaltul eșuat asupra Parlamentului României și profitând de reacția slabă a Justiției și clasei politice, extremiștii de la AUR continuă acțiunile de destabilizare a României.
În activitatea celor doi lideri cu tendințe neofasciste care coordonează AUR, se observă un fel de împărțire a sarcinilor.
Pe de o parte, copreședintele George Simion (cel mai virulent și agresiv din echipa de conducere a AUR) se ocupă intens de consolidarea filialelor din teritoriu și de organizarea acțiunilor de stradă, inclusiv a celor violente, precum luarea cu asalt a Primăriei Timișoara.
Pe de altă parte, copreședintele Claudiu Richard Târziu („ideologul” echipei, care alături de Sorin Lavric are misiunea de a oferi un fel de „onorabilitate” intelectuală grupării) este folosit la acțiuni mai subtile, care țin de ideologie, așa cum a fost negarea publică a Holocaustului.
Numitorul comun al acțiunilor celor doi extremiști este graba! Echipa de conducere a AUR pare a fi tot mai grăbită în a organiza acțiuni provocatoare, folosindu-se de toate mijloacele pe care le are la dispoziție.
Să fie doar un șir de coincidențe diferitele provocări comise de AUR în perioade extrem de dificile pentru statul român – campaniile anti-vaccinare (cu proteste de stradă), asaltul asupra Parlamentului României, negarea Holocaustului și scandalul aferent (care a reaprins în societatea românească discuțiile despre antisemitism), asaltul asupra Primăriei Timișoara (unul dintre cele mai importante orașe ale țării), permanenta propagandă pro-legionară (și, implicit, anti-democrație și anti-semită) făcută de „filosoful” Sorin Lavric de la tribuna Parlamentului țării?
Cine-i mână și spre ce anume pe extremiștii de la AUR?
Dacă privim spre granița de nord-est a României, la primejdia grozavă de război care vine dinspre Rusia lui Putin, la pretențiile ridicate de Moscova în negocierile cu NATO (care vizează inclusiv România și apartenența noastră la NATO), atunci ne putem gândi că toate aceste coincidențe nu sunt defel… întâmplătoare.
„Caravana AUR” relansată – planul de război al Batalioanelor de Asalt ale AUR
Într-o întâlnire cu membrii AUR Dolj (filială coordonată de controversatul fost sindicalist Ringo Dămureanu), copreședintele George Simion solicita imperativ activului de partid să organizeze manifestații de stradă, în perioada imediat următoare. Discursul rostit la Craiova lăsa de înțeles că strategii din umbra AUR doresc să obțină proteste în stradă, cât mai repede și în număr cât mai mare.
Aproape imediat după întâlnirea de la Craiova, George Simion anunța, într-o postare pe Facebook, programul „autocarului AUR” pregătit să plece la drum „ca să strângă semnături pentru debarcarea primului turist al Țării”, adică pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis.
Nu mai insistăm pe minciuna din spatele acestui demers, anume că procedura de suspendare a președintelui Republicii este clar reglementată de Constituție (Articolul 95) și nu se poate face prin strângere de semnături de la cetățeni. Altfel spus, semnăturile pe care le strânge AUR sunt egale cu zero, din perspectivă juridică.
De fapt, liderii extremiști ai AUR nu sunt interesați de suspendarea președintelui. Ținta plimbărilor prin țară cu „autocarul AUR” este destabilizarea țării.
Asedierea Primăriei Timișoara a avut loc în cadrul programului de deplasări anunțat de George Simion. Acțiunea (infracțiunea) comisă de Batalionul de Asalt al AUR la Timișoara a fost premeditată și face parte din planul de război al AUR. Un plan care se întinde până pe 10 februarie și cuprinde toate județele României.
Filialele județene ale AUR au primit instrucțiunile necesare de a mobiliza grupurile de simpatizanți și de a organiza, acolo unde este posibil, proteste de stradă, inclusiv acțiuni violente, cum a fost atacul asupra Primăriei Timișoara.
Așa cum am văzut în acest atac, mesajele pe care AUR le utilizează în acțiunile sale sunt xenofobe, naționaliste și violente.
În fapt, liderii extremiști ai AUR vor să planteze, în cât mai multe județe cu putință, „semințele” revoltelor de stradă, ale violențelor, ale destabilizării ordinii de drept.
Extremistul George Simion a primit coordonate foarte clare pentru aceast plan, de la experții care-i pregătesc și dictează acțiunile. Starea de nemulțumire din rândul populației – provocată de scumpirile dureroase la energie, de diferite alte scumpiri la alimente, de ticăloșiile comise de coaliția PSD-PNL – este cunoscută și va fi exploatată la maximum.
La toate acestea se adaugă și iritarea provocată de măsurile sanitare anti-pandemie, alimentată puternic de grupările anti-vacciniste și așa-zis suveraniste, aliate ale AUR. Revolta mocnită din rândul unei importante părți a națiunii noastre este orientată de extremiștii de la AUR împotriva Uniunii Europene, a NATO, a capitalului străin investit în România și nu în ultimul rând, împotriva Guvernului României. Obiectivul este, așadar, destabilizarea țării.
La un butoi cu pulbere – în care se transformă treptat România, la umbra indolenței criminale pe care o manifestă PNL, PSD și președintele Iohannis – este suficientă o mică scânteie.
Batalioanele de Asalt ale AUR nu dețin, deocamdată, forțe umane numeroase, însă au suficientă capacitate pentru a provoca dezordini, pentru a incita la violențe și, mai ales, pentru a răspândi o neîncredere tot mai mare în capacitatea statului român de a gestiona criza prin care trecem.
Extremistul George Simion este agentul cel mai potrivit pentru a coordona, pe teren, o astfel de acțiune de destabilizare. „Calitățile” de fost șef de galerie fotbalistică, temperamentul coleric, impulsivitatea și lipsa absolută de scrupule îi conferă profilul ideal pentru a îndeplini cu succes misiunea de destabilizare a statului român, pe care AUR a primit-o.
Dacă George Simion e ocupat cu dezordinile în stradă și asedierea instituțiilor adminstrației publice, celălalt lider extremist al AUR, Claudiu Richard Târziu, își joacă în continuare rolul de „ideolog”. Târziu este „fața mai spălată” a AUR, vocea cu pretenții de politician serios, care propune soluții pentru rezolvarea diferitelor aspecte ale crizei economice și politice în care se află România.
Evident, obiectivul lui Târziu este același: destabilizarea statului român. Rețeta este un pic diferită. Mesajele promovate de copreședintele partidului extremist AUR sunt îmbibate de naționalism economic (de altfel, nimic din ceea ce propune, cu „morgă” de mare cunoscător, nu stă în picioare, la o analiză de specialitate!), de populism grețos și implicit de o subtilă, indirectă „arătare cu degetul” a „viovaților de serviciu”: Uniunea Europeană, străinii care au jefuit țara, multinaționalele etc.
Toată logoreea lui Târziu este îmbibată de un filetism de grotă, în care românii sunt un fel de „nou popor ales”, iar Ortodoxia pare a fi singura credință asumată (acceptată?) de români. Discursul ideologic al copreședintelui Târziu este impregnat, cum s-a văzut, de o scatofilie a antisemitismului, chiar dacă, deocamdată, exprimată prudent, prin formule lingivstice întortocheate.
Mesajele lui Târziu – comunicate prin Parlament, prin mass-media, prin rețeaua de presă și online controlată de AUR sau prin rețelele de socializare – sunt mai mult decât fireștile discursuri ale unui partid aflat în Opoziție.
Mesajele lui Târziu completează cu „argumente” ideologice, acțiunile de stradă, violente și ilegale, comise în fruntea Batalioanelor de Asalt ale AUR de partenerul lui la conducerea partidului, extremistul George Simion, conferind astfel o platformă ideologică, politică tuturor acestor acțiuni extremiste.
Destabilizarea statului român – principala țintă a acțiunilor provocatoare organizate de AUR. Beneficiară: Rusia lui Putin
În actualul context politic est-european, o Românie destabilizată reprezintă un mare avantaj pentru Federația Rusă. Deși grav afectat de corupție, de jaful semi-permanent la care partide precum PSD, PNL și UDMR supun economia și resursele țării, secătuit de forța de muncă plecată spre Occident, cu o Justiție luată ostatică de mafia politică etc., statul român are încă suficientă forță pentru a ajuta consistent forțele militare ale NATO într-un eventual conflict între Rusia și Ucraina.
Slăbirea flancului est-european al NATO (și, implicit, al UE), prin acțiuni de război hibrid sau de corupere politică, a reprezentat pentru Putin un obiectiv principal, odată cu extinderea NATO spre granițele Rusiei.
Serviciile secrete ale Rusiei (cu precădere FSB, fostul KGB) au căutat și testat, în ultimul deceniu, felurite tehnici de influențare și destabilizare a vieții politice, economice și sociale din România.
Treptat, Rusia a reușit să-și formeze, recruteze în România o elită de agenți de influență din felurite medii: politică (vezi discursurile unui Adrian Năstase sau Adrian Severin), presă (vezi colaborările unor jurnaliști români cu Vocea Rusiei și ulterior cu Sputnik.md), economie și inclusiv Biserica Ortodoxă Română (chiar dacă aici, probabil surprinzător pentru experții ruși, succesul nu a fost cel scontat).
Procesul de formare și afirmare a lui George Simion pe scena politică românească și ulterior apariția AUR, precum și succesul șocant al acestui partid extremist la alegerile parlamentare, lasă impresia unui șir de coincidențe fericite pentru aceștia, periculoase pentru democrație.
Nimic mai fals.
O privire atentă la detaliile carierei publice a lui George Simion și o analiză obiectivă a mecanismelor și contextelor care au asigurat succesul AUR în alegerile parlamentare fac dovada că nimic nu a fost întâmplător și că numeroasele coincidențe sunt, de fapt, motive de îndreptățită suspiciune.
AUR nu dorește să facă politică în cadrul Uniunii Europene. Agenda politică a AUR este despre o Românie smulsă din familia democrațiilor europene și reorientată spre zările de unde vine „lumina” regimurilor autoritariste, personale, iliberale, tiranice.
Extremiștii de la AUR au sfidat permanent legea și se observă o intensificare a acțiunilor anti-democratice pe care le instrumentează.
Tot mai evident este faptul că ținta imediată a liderilor extremiști este destabilizarea statului, provocarea de dezordini și eventual obținerea organizării de alegeri anticipate.
Toate acestea, în contextul în care România încă se confruntă cu o gravă criză politică, economică și socială, provocată de o pandemie de Covid-19 neînvinsă și foarte periculoasă pentru sănătatea națiunii noastre, de un val de mari scumpiri la tarifele de energie (situație generală în Uniunea Europeană și provocată deliberat și cinic de Rusia) și, nu în ultimul rând, de o guvernare indolentă, incapabilă, împânzită de interlopi și impostori, în fruntea căreia stă cocoțat un Președinte de Republică ale cărui acțiuni îi fac tot mai vizibilă impostura politică.
România anului 2022 începe să fie, de fapt, România anilor 1920, când un tânăr exaltat pe nume Corneliu Zelea Codreanu înființa Legiunea Arhanghelului Mihail cu gândul de a face România „o țară ca soarele sfânt de pe cer”. Cum s-a transformat acest vis naționalist într-un coșmar sângeros, asta a consemnat dureros Istoria.
Generația noastră se află în fața unui examen identic. Scena și actorii sunt pregătiți. Avem însă beneficiul lecției pe care ne-o oferă Istoria. Și mai avem avantajul apartenenței la o Europă cu democrație consolidată, total diferită de cea din urmă cu 80-90 de ani.
Rămâne întrebarea: am învățat această lecție a Istoriei sau va fi nevoie s-o repetăm?
Nu stiu daca ajuta la ceva sa spunem mereu si mereu ca AUR e mana Rusiei. Politicienii nostri deja sunt ca si drogati, paralizati, asteptand sa dea ordin Moscova sa iesim din UE si din NATO. Nu pot intelege altfel lipsa de reactie la obraznicia si exagerarile grosiere ale latratorilor auristi…Ne vom trezi cu miscari de strada masive, cu cine stie ce nenorociri si guvernul va sta mut si orb.
La întrebarea din finalul articolului mă tem că poporul român nu a înțeles nimic din trecutul istoric al acestei națiuni.
Cu deosebire tineretul. Din țară și mai ales, din exil.