România se va confrunta cu o provocare majoră dacă Rusia va invada Ucraina: țara noastră va trebui să primească zeci de mii de refugiați de război. Multiple surse spun că acesta a fost unul dintre subiectele majore dezbătute miercuri, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Guvernul român trebuie să demareze cât mai rapid pregătirile, pentru că primirea unor mari valuri de refugiați presupune o logistică extrem de complexă. Statul român, oricum incapabil de o organizare și gestionare eficientă a instituțiilor, este și lipsit de experiența unor astfel de situații.
Cetățenii ucraineni fugiți în România din calea rușilor vor trebui găzduiți în tabere de refugiați care vor trebui aprovizionate și securizate, echipate cu locuri de campare, puncte medicale, cantine etc. În lipsa resurselor și a capacității de organizare se poate ajunge la un dezastru umanitar, așa cum s-a întâmplat în alte țări.
Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a recunoscut oficial, miercuri seara, această problemă majoră aflată pe masa Guvernului. Ministrul a declarat, la Antena 3, că România se pregătește să găzduiască „zeci de mii” de refugiați din Ucraina: „Există în momentul acesta un stoc destul de important de locuri în care am putea să cazăm mii de posibili refugiați.
Avem și o zonă de rezervă în care am putea să multiplicăm și să aducem până la zeci de mii. Rezerva strategică este gânditî pentru câteva mii de refugiați: hrănire, condiții bune de viață. Putem să aducem lucruri suplimentare, dacă s-ar întâmpla să fie nevoie, că suntem pregătiți. Dacă nu avem o înzestrare, avem un foarte bun management al capacităților noastre al pregătirii defensive pentru conflict“.
Deși nu o spun public, oficialii Guvernului de la București iau în calcul că o mare parte din cei aproape 500.000 de români care locuiesc acum în Ucraina ar putea să caute adăpost în țara noastră, dacă Rusia îi invadează.
Ultima oară când România a găzduit un val uriaș de refugiați a fost în 1940, când tot Rusia (pe atunci sovietică) a invadat și anexat provincia Basarabia. Un număr estimat de 300.000 de moldoveni de peste Prut au fugit în România. După 1944, când Rusia a ocupat toată țara, autoritățile române au făcut mari eforturi pentru a salva cât mai mulți dintre acești oameni pe care rușii îi cereau înapoi, ca fiind „cetățeni sovietici”. Știind că îi așteaptă deportarea în Siberia și, cel mai probabil, moartea, românii le-au confecționat moldovenilor acte false, care să ateste fie că se născuseră pe teritoriul de dincoace de Prut, fie că la momentul anexării Basarabiei, în vara lui 1940, aceștia nu se aflau în Basarabia.
Întreaga operațiune a fost extrem de periculoasă și anevoioasă, deoarece ofițerii NKVD care alcătuiau comisia sovietică de negocierie erau deosebit de violenți, iar ocupanții ruși nu țineau cont nici de legi, nici de acordurile internaționale.
Un rol în întreaga poveste l-au avut și ofițerii de legătură ai aliaților occidentali – britanici și americani -, care încălcând dispozițiile primite de la Londra și Washington s-au implicat în protejarea juriștilor negociatori români, ferindu-i de „accidentele” pregătite de comuniști și de forțele de ocupație rusești.
