Se înregistrează o schimbare majoră de ton a Occidentului în relația cu Rusia: surse multiple relatează că SUA și NATO au avertizat Kremlinul să înceteze politica externă agresivă, în special în privința Ucrainei; în caz contrar, Putin urmează să înfrunte o alianță militară pregătită de război. Este prima luare de poziție tranșantă a NATO și a SUA după ani de agresiuni ale regimului de la Moscova, care a atacat militar Georgia și Ucraina în momentul când aceste țări și-au manifestat interesul pentru aderarea la blocul nord-atlantic.
Înaintea rundelor decisive de discuții între Rusia, pe de o parte, SUA și NATO pe de altă parte, mesajele occidentalilor s-au uniformizat.
Financial Times relatează că norvegianul Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat că alianța e pregătită de “un nou conflict armat în Europa”, dacă negocierile cu Rusia eșuează.
Putin are la granița Ucrainei peste 100.000 de militari și cantități enorme de armament, după ce a ocupat Crimeea și zona Donbass. În ultimele săptămâni, rușii au lansat aproape zilnic amenințări la adresa Occidentului și a Ucrainei. Kievul e somat să renunțe la intenția de a adera la NATO, în timp ce americanii și organizația militară nord-atlantică sunt somați să renunțe la o eventuală extindere către Est.
Stoltenberg și-a făcut temele: “Sunt la curent cu istoria Rusiei. De secole au trecut prin conflicte cu vecinii. Rusia are o alternativă: să coopereze, să lucreze cu NATO. Este posibil să găsim împreună o cale, o cale politică înainte și, de asemenea, să abordăm îngrijorările Rusiei… Dar un risc de conflict continuă să existe. Descurajarea NATO este credibilă și puternică… Trebuie să sperăm și să muncim din greu pentru ce este mai bun, dar să fim pregătiți pentru ce e mai rău“.
The Guardian dezvăluie că “SUA i-a transmis lui Vladimir Putin să aleagă între dialog și confruntare înaintea unei săptămâni critice pentru diplomație în privința Ucrainei, în timp ce trupele Rusiei rămân masate de-a lungul granițelor acestei țări“.
Rusia cere, la negocieri, să primească drept de veto în privința activităților derulate de NATO în statele ex-comuniste care au aderat la alianță după prăbușirea comunismului (între care și România). În plus, Ucraina sau alte țări să nu mai fie primite în NATO. Stoltenberg a răspuns deja că aceste cereri sunt inacceptabile.
Marja de negocieri s-a restrâns foarte mult. SUA și NATO sunt gata să discute despre controlul armamentului, eforturile de a transparentiza activitatea militară și de a stabili noi căi de comunicare între cele două tabere. Rusia nu e interesată real de niciunul din aceste subiecte.
În acest moment, Putin este într-un proces mascat de refacere a Uniunii Sovietice, pe care o invocă adesea. Expertul în relații internaționale Valentin Naumescu a menționat că, în urma crizei din Belarus, această țară a fost anexată de facto de Rusia. În ultimele zile, o altă criză apărută în Kazahstan a dus la intrarea trupelor ruse pe teritoriul acestei uriașe țări ex-sovietice. Nu se știe cum și când vor pleca acasă rușii, iar la Moscova au apărut politicieni din Partidul Rusia Unită, al lui Putin, care vorbesc despre un “referendum pentru unirea Kazahstanului cu patria-mamă Rusia”.
