Comportament scandalos al senatorului Lucian Romașcanu (PSD), revenit recent și în funcția de ministru al Culturii. O dezvăluire făcută de G4Media.ro arată abuzul de putere la care a recurs Romașcanu în relația banală cu un agent de la Poliția Rutieră. Acesta și-a folosit imunitatea parlamentară pentru a nu-i fi deschis portbagajul mașinii, la un control de rutină!
În februarie 2021, după o oprire în trafic, senatorul Lucian Romașcanu (54 de ani) a refuzat să deschidă portbagajul mașinii sale la solicitarea polițiștilor de la Rutieră. El și-a justificat decizia prin faptul că i-ar fi afectată viața privată și că ar fi nevoie de avizul Parlamentului.
Altfel spus, Romașcanu s-a folosit de imunitatea sa parlamentară, considerând că verificarea portbagajului este un act de percheziție! Or, pentru percheziție, parlamentarii au imunitate. În realitate, nu era o percheziție, iar polițiștii nu sunt organ de anchetă. Ei au dreptul, în schimb, să verifice anumite detalii tehnice care au legătură cu porbagajul mașinii.
În februarie, Romașcanu a fost amendat de polițiști, pentru că n-a vrut să deschidă portbagajul. El a contestat amenda în instanță, dar judecătorii i-au respins plângerea. Nemulțumit, senatorul a depus apel, care se va judeca la Tribunalul București. În plus, a sesizat Curtea Constituțională.
„Agentul nu a ținut cont că parlamentarii pot fi percheziționați numai cu avizul Camerei din care fac parte”
Povestea incidentului din urmă cu 10 luni apare în sentința numărul 6722 din 30 iunie 2021, prin care Judecătoria Sectorului 1 a respins plângerea depusă de Romașcanu împotriva unui proces-verbal de contravenție din 17 februarie 2021, document întocmit de Brigada de Poliție Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Dosarul a fost intentat de Romașcanu pe 4 martie, iar în acțiune acesta a cerut anularea procesului-verbal prin care a primit patru puncte penalizare și amendă în valoare de 1.160 de lei.
Politicianul a relatat că a fost sancționat pentru că nu a permis organelor de poliție să efectueze controlul bunurilor transportate în portbagajul autoturismului.
Romașcanu a transmis judecătorului că „a refuzat în mod legitim ingerința agentului în intimitatea sa câtă vreme inspectarea portbagajului este absolut arbitrară și nejustificată, încălcând dreptul la respectarea vieții private recunoscut oricărui european și garanțiile oferite de dispozițiile Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor”.
Senatorul PSD a mai spus că „agentul nu a informat petentul cu privire la suspiciunea care ar fi legitimat controlarea vehiculului și nici nu a ținut cont că parlamentarii pot fi percheziționați numai cu avizul Camerei din care fac parte”.
El a adăugat că, în opinia sa, dispozițiile art. 35 din OUG nr. 195/2002 în baza căreia a fost sancționat („Obligațiile participanților la trafic”), „constituie o restrângere a dreptului la viață privată, care trebuie să ofere anumite garanții, să fie determinate de motive întemeiate, nu de simpla voință a agentului, pentru a proteja cetățeanul împotriva arbitrariului sau abuzului agentului de Poliție”.
În cursul judecății, Romașcanu a cerut sesizarea Curții Constituționale, invocând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor acestui articol. Judecătorul i-a acceptat solicitarea de sesizare a Curții, iar la această instituție dosarul se află în faza de raport.
„Solicitarea de verificare a portbagajului nu poate fi asimilată cu măsura percheziției autovehiculului”
În timpul procesului de la Judecătoria Sectorului 1 în care a contestat sancțiunea, Lucian Romașcanu a enumerat și alte motive pentru anularea amenzii. Printre acestea, faptul că agentul de poliție „nu a localizat în concret fapta, precizând ca loc al producerii contravenției Șoseaua București – Târgoviște, șosea care măsoară aproximativ 70 kilometri”!
De asemenea, Romașcanu a invocat faptul că nu au fost menționate motivele care au determinat agentul de poliție să considere că este necesar să efectueze inspectarea portbagajului autovehiculului.
În întâmpinare, Poliția Rutieră a cerut respingerea plângerii ca nefondată, depunând și cazierul contravențional al petentului.
Analizând argumentele celor două părți, un judecător de la Sectorul 1 a stabilit că procesul-verbal a fost întocmit legal. Referitor la motivul pentru care agentul de poliție a solicitat inspectarea portbagajului, magistratul a precizat: „Acesta nu constituie o împrejurare a comiterii faptei de către petent, ci poate reprezenta scopul controlului efectuat de agentul constatator. Or, scopul este acela de a verifica comiterea unor eventuale contravenții, cum ar fi, de exemplu, lipsa obiectelor ce trebuie să se afle în mod obligatoriu în autoturism – precum triunghiuri reflectorizante, trusă de prim-ajutor – sau transportul de bunuri interzise”.
Judecătorul a adăugat că „nu poate fi asimilată solicitarea de verificare a portbagajului autoturismului cu măsura percheziției autovehiculului, deoarece presupune doar deschiderea acestui compartiment, iar nu analizarea amănunțită a întregului autoturism și a tuturor obiectelor aflate în acesta. (…) Prin urmare, agentul de poliție nu necesita acordul structurii parlamentare din care face parte petentul”.
Nici argumentul încălcării vieții private nu a fost acceptat de instanță, deoarece posibilitatea verificării portbagajului „este prevăzută de lege, are un scop legitim – prevenirea și sancționarea eventualelor contravenții referitoare la transportarea unor bunuri ilegale sau constatarea inexistenței unor bunuri ce trebuie să se afle în permanență într-un autovehicul, precum trusă de prim-ajutor și triunghiuri reflectorizante – și este proporțională cu scopul urmărit”.
„Instanța subliniază că agentul de poliție nu trebuia să justifice în mod amplu solicitarea de a inspecta bunurile transportate, fiind permis agenților de poliție să efectueze controale de rutină în trafic, tocmai pentru a preveni comiterea unor fapte de natură contravențională sau penală”, se arată în sentința numărul 6722/30.06.2021 a Judecătoriei Sector 1.
„Cunoscut cu antecedente privind încălcarea normelor privind circulația pe drumurile publice”
Ultimul aspect analizat de judecător a fost legat de cuantumul amenzii, care a fost la nivelul maxim prevăzut de lege.
Magistratul a decis să păstreze sancțiunile din procesul-verbal, luând în considerare cazierul contravențional al lui Romașcanu, care nu era la prima abatere de această natură, „fiind cunoscut cu antecedente în ceea ce privește încălcarea normelor privind circulația pe drumurile publice, dar și calitatea petentului, de reprezentant al puterii legislative din România, care trebuie să vegheze la respectarea ordinii de drept și să contribuie la creșterea încrederii cetățenilor acordate reprezentanților instituțiilor statului”.
În arhiva portalului instanțelor mai există o plângere a lui Romașcanu împotriva unei amenzi contravenționale, în cuantum de 1.305 lei, echivalentul a 9 puncte amendă, stabilindu-se și 6 puncte de penalizare. Pe 14 iulie 2019, el a fost prins circulând cu viteza de 92 km/h pe un sector de drum unde viteza maximă legală admisă este de 50 km/h. Romașcanu a pierdut definitiv acest proces, anul trecut.
Lucian Romașcanu: „Nu cred că e corect ca, la 30 de ani de la Revoluție, să vină un polițist și să spună «Deschide portbagajul!» fără să indice motivul”
Contactat de G4Media.ro, ministrul-senator Lucian Romașcanu a reiterat faptul că polițistul trebuia să indice un temei pentru care solicita deschiderea portbagajului.
”În calitate de cetățean, prin acest demers vă apăr și pe dumneavoastră de o lege abuzivă, care permite cuiva să vă intre pe proprietate fără a indica motivul. Era obligația agentului să indice motivul, dar acesta nu a fost menționat în procesul-verbal. Nu comentez decizia instanței. Oricum, nu cred că e corect ca, la 30 de ani de la Revoluție, să vină un polițist și să spună «Deschide portbagajul!» fără să indice motivul”, a spus demnitarul.
Referitor la invocarea calității de parlamentar și a avizului Parlamentului, el a negat această linie de apărare în cadrul procesului.
”Nu are legătura cu parlamentarismul. O faci când ești oprit și cauți motive să te aperi, dar nu ai avocat lângă tine”, a declarat Romașcanu.
Acesta contrazice, însă, mențiunea din sentință în care se scrie că, în plângerea de la instanță împotriva procesului-verbal, Romașcanu a precizat că „agentul nu a ținut cont că parlamentarii pot fi percheziționați numai cu avizul Camerei din care fac parte”. În plus, analiza acestui motiv a fost reluată în decizia judecătorului care l-a respins.
Lucian Romașcanu a fost director al ziarului „Cancan”, director executiv al postului Kanal D, iar din 2016 ocupă funcția de senator PSD de Buzău, fiind un apropiat al actualului președinte al formațiunii, Marcel Ciolacu („filiera Buzău”).
În 2017, Romașcanu a fost ministru al Culturii în Guvernul Tudose.
Anul trecut a fost suspendat din funcța de purtător de cuvânt al PSD după ce, la sfârșitul unei ședințe de partid, a exclamat la adresa jurnaliștilor care ieșiseră din sală: „O să primească o p… în c… toți!”.
De la sfârșitul lunii noiembrie 2021, Romașcanu este, din nou, ministru al Culturii, de data aceasta într-un guvern condus de un prim-ministru liberal – Guvernul Ciucă.
Dupa modul in care a vorbit Romascanu atunci cand a fost suspendat din functia de purtator de cuvant, n-ar fi trebuit in veci sa fie numit ministru al culturii. Dar in Romania este atata promiscuitate, incat un marlan la cultura chiar e cireasa de oe tort. Batjocura completa!!!!