PSD ascunde deocamdată de opinia publică proiectul de modificare a Constituției astfel încât președintele țării să fie scos din echilibrul de putere prin eliminarea atribuțiilor pe care le are acum. Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte PSD, a anunțat luni, după ședința partidului, că se va face un grup de lucru coordonat de Robert Cazanciuc, dar a fost vag în privința scopurilor. A subliniat că „astăzi“ nu s-a discutat despre transformarea țării în republică parlamentară, însă a adăugat că „România are nevoie de o reaşezare inclusiv din punct de vedere constituţional“ și a insistat că ar trebui făcută reforma administrativă.
Sorin Grindeanu (47 de ani), prim-minstrul sinistrei Ordonanțe 13 (dată pe 31 ianuarie 2017), a invocat această schimbarea Constituției prin faptul că ar fi mai potrivită cu realitățile României din 2021, la 30 de ani după elaborarea Constituției din 1991.
Dincolo de justificări, PSD încearcă să modifice Constituția pentru a scoate președintele din ecuația puterii, acesta fiind principalul obiectiv (deocamdată ascuns) al partidului. Social-democrații au pierdut alegerile prezidențiale din ultimii 20 de ani și calculele arată că nu le vor câștiga nici pe cele din 2024.
Cum președintele țării este marele obstacol în calea PSD de a captura tot statul român, social-democrații plănuiesc acum, pe fondul fundăturii în care Iohannis a băgat țara și PNL, să speculeze momentul și să modifice Constituția printr-un vot al proiectatei coaliții PSD-PNL-UDMR.
Deși proiectul ar fi sinucigaș pentru liberali și devastator pentru România, primele semnale dinspre PNL sunt favorabile. Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al liberalilor, a acceptat luni că „putem vorbi despre modificarea Constituției“, în timp ce deputatul Florin Roman a afirmat acum câteva zile că e nevoie de o „majoritate solidă, constituțională“ – deși la momentul respectiv n-a spus la ce ar fi necesară această majoritate.
Nici PSD nu este foarte explicit în afirmarea intențiilor sale reale. Deocamdată, atât social-democrații, cât și liberalii vorbesc doar despre o reformă administrativă. Pe surse, însă, s-a aflat că marea țintă este eliminarea atribuțiilor președintelui țării prin modificarea Constituției.
Grindeanu, ambiguu când a fost întrebat direct despre planul de transformare a României în republică parlamentară: „Nu s-a discutat ASTĂZI despre așa ceva“
Întrebat direct, luni la prânz, despre intenția PSD de a schimba forma de guvernare și de a transforma România în republică parlamentară, Grindeanu a negat într-un mod abil, precizând că „astăzi“ nu s-a discutat despre așa ceva.
Răspunsul lui Grindeanu a fost astfel formulat încât fiecare poate înțelege ce vrea: „Nu s-a discutat o secundă în şedinţa de astăzi despre aşa ceva. S-a discutat despre această comisie, s-a discutat despre faptul că România are nevoie de o reaşezare inclusiv din punct de vedere constituţional, dar nu s-au pus niciun fel de bariere de negociere peste care să trecem sau nu. Mai mult decât atât, în 22 noiembrie, dacă nu mă înşel, se împlinesc 30 de ani de la adoptarea primei Constituţii de după Revoluţie. Cred că ar putea fi un moment important de dezbatere în Parlamentul României apropo de limitele şi de actualitatea Constituţiei faţă de realitatea din România. Eu cred că e important, fără pasiuni, să discutăm despre actualitatea acestei Constituţii din 1991“.
În schimb, el a fluturat o temă care, în mod evident, este falsă: reorganizarea administrativă a țării. Primul partid interesat să blocheze desființarea județelor și trecerea la o organizare regională e chiar PSD, pentru că asta ar însemna pierderea puterii pentru baronii care azi stăpânesc cu mână de fier, ca pe propriile moșii, județele.
Pretextul pentru modificarea Constituției băgat la înaintare de Sorin Grindeanu: „Să ştiţi că noi avem o echipă de lucru coordonată de dl senator Robert Cazanciuc de undeva din februarie anul acesta. Noi credem că acea Constituţie care sigur a fost foarte puţin modificată înainte de a deveni membri deplini în UE, limitele acelei Constituţii de acum 30 de ani s-ar putea să nu mai corespundă necesităţilor şi realităţilor din România din acest moment. S-ar putea, am spus. Robert ne-a spus că a lucrat din februarie şi e normal să abordăm şi această componentă, cea legată de modificarea Constituţiei. Vă dau un exemplu. În urmă cu 7 sau 8 ani se vorbea despre ceea ce înseamnă regionalizare. Nu avem în Constituţie această formă de administrare locală, cea de regiune. Judeţele ca şi partenere sunt prea mici pentru regiunile, de exemplu din Germania, şi atunci această formă de administraţia locală, cea legată de regiune, poate fi o temă. Nu spun că e bună sau rea. Nu există limite aici sau condiţii pe care PSD să le impună, dar cred şi credem că în acest moment o discuţie serioasă legată de Constituţia din anii ’90, la 30 de ani de atunci, cu toate modificările făcute la începul anilor 2000, dar au fost mici, poate fi făcută şi o discuţie extrem de serioasă între parteneri serioşi, dacă vor să fie parteneri serioşi de guvernare“.