Cazul USR/PLUS – Nicuşor Dan – PNL

Anunţul făcut de Ludovic Orban, preşedintele PNL, a luat prin surprindere pe toată lumea. Mai ales pe liberali, care se aşteptau evident ca primul partid al ţării (date fiind rezultatele la alegerile prezidenţiale şi europarlamentare din 2019 şi ultimul barometru IMAS) să aibă un candidat propriu la Primăria Capitalei.

Decizia a fost salutată însă aproape unanim, cu o singură excepţie: alianţa USR-PLUS. Într-o declaraţie pentru G4Media.ro, Vlad Voiculescu (care îşi doreşte să fie candidatul alianţei) nu s-a ferit să-şi arate nemulţumirea faţă de ştirea privind susţinerea lui Nicuşor Dan de către PNL.

Ieşirea lui este relevantă pentru situaţia USR-PLUS în acest caz. Practic, tânăra şi promiţătoarea alianţă a dat un mare rateu! L-a pierdut pe Nicuşor Dan în favoarea PNL, când îl avea „în mână”, cum se spune. În fond, omul susţinut acum de PNL a fost fondatorul USR, dar el a fost îndepărtat treptat de noua conducere a formaţiunii, în mod încă bizar, ceea ce explică şi situaţia de azi.

Până la urmă, de ce să nu-l ţii aproape pe unul ca el, care a avut o cauză unică în viaţa publică: Bucureştiul? Măcar pentru legătura lui de suflet cu Capitala şi tot merita să faci un compromis pentru a nu-l pierde pe viitorul primar al Bucureştiului!

Dan Barna, liderul USR, a anunţat că e bucuros pentru anunţul făcut de Orban, dar nu contează ce spune el atâta vreme cât alianţa USR-PLUS a ratat imensa ocazie de a-l anunţa ea prima pe Nicuşor Dan – candidat al frontului politic dornic să îndepărteze regimul Firea de la conducerea Bucureştiului.

Dacă alianţa partidelor lui Barna şi Cioloş n-ar fi moşmondit desemnarea unui candidat propriu, dacă ar fi renunţat din start la planul lui Vlad Voiculescu privind desemnarea candidatului USR-PLUS după o „competiţie internă”, azi Nicuşor Dan putea fi candidatul susţinut de USR-PLUS, nu de PNL!

Iar PNL ar fi fost obligat să se asocieze trendului, aşa cum este acum obligată alianţa USR-PLUS. Ar fi fost el „la mâna” USR-PLUS, nu invers. Ar fi acceptat ce i se oferă, nu ar face jocurile pentru restul puterii din Bucureşti (viceprimarul general, candidaţi la sectoare, viceprimari, consilieri etc.).

Iată de ce candidatura lui Nicuşor Dan cu susţinere PNL şi PMP este un mare eşec pentru alianţa USR-PLUS. De ce s-a ajuns aici?

În primul rând, pentru că în chiar interiorul USR candidatura lui Nicuşor Dan n-a fost văzută cu ochi buni de la bun început. Dacă organizaţia USR din Bucureşti (aici, mulţi fiind foşti colaboratori ai lui de pe vremea Uniunii Salvaţi Bucureştiul, precursorul USR) n-ar fi presat la centru, probabil că Nicuşor Dan n-ar fi fost desemnat candidat din partea formaţiunii.

Echipa lui Dan Barna s-a simţit nevoită să nu se pună de-a latul, căci risca să piardă una dintre cele mai importante grupări din partid, cea de la Capitală. Dar şi aşa, a fost o asumare a lui Nicuşor Dan cu jumătate de gură, partidul nu a „făcut festival” din alegerea lui drept candidat, nu întărit legătura, nu a promovat-o puternic. A acţionat ca şi când a luat o decizie mai mult de gura lumii decât dintr-o puternică dorinţă internă.

Acum se pune întrebarea: nu era mai bine pentru alianţa USR-PLUS să-l anunţe ea prima pe Nicuşor Dan candidat şi să-l prezinte şi pe Vlad Voiculescu viitor viceprimar al Capitalei, de exemplu?

Câştigau la dublu. Acum vor pierde la fel, pentru că partidul care va conduce negocierile pentru funcţii şi posturi în Bucureşti va fi PNL. PMP este şi el la masă, după declaraţiile de azi ale lui Traian Băsescu, iar USR şi PLUS, dacă mai întârzie mult o decizie, vor pierde susţinere în Capitală.

De aceea, azi, USR se află într-o situaţia hilară, greu de asimilat de către publicul raţional, inteligent şi educat: pe de o parte, formaţiunea lui Barna spune că susţine candidatura lui Nicuşor Dan, pe de alta nu îl susţine oficial (nici nu poate) pentru că nu există încă o decizie a alianţei USR cu PLUS privind candidatul de la Capitală!

Nu e prima oară când alianţa USR-PLUS pierde puncte pe mâna unor decizii sau indecizii stranii.

La fel s-a întâmplat şi cu refuzul de a intra la guvernare alături de PNL, care a îndepărtat o parte dintre susţinătorii alianţei ce aşteptau implicare în curăţenia anti-PSD la guvernare. La fel şi cu declaraţia lui Dan Barna cu „ieşirea din criză nu e mandatul USR„.

Tot aşa cu acuzaţia de „blat PNL-PSD” făcută în paralel cu anunţul privind dorinţa de a intra la guvernare alături de „blatistul” PNL, dar şi cu atacul că PNL îl susţine pe „traseistul” Chirica la Iaşi după ce USR l-a luat chiar de la PNL pe un alt „traseist”, viceprimar liberal de Alba Iulia, pentru a-l desemna candidat USR în oraşul Marii Uniri!

Toate aceste gesturi şi declaraţii politice care denotă indecizie, lipsă de coordonare, pariuri greşite şi contradicţii în sine nu ajută prea mult alianţa USR-PLUS.

Dacă adăugăm şi suita de scandaluri interne din ultima vreme, avem imaginea unui mecanism în care ceva nu funcţionează. Ce anume, asta e o altă discuţie.

Dar e trist, pentru că publicul dezamăgit de USR-PLUS se poate pierde parţial, poate sta acasă în ziua votului, cum au făcut unii în 2016, când România a ajuns pe mâna PSD şi ALDE, iar azi se chinuie încă să scape de acel coşmar parcă interminabil.

În momente de criză, publicul de Dreapta preferă „unitatea în diversitate”, nu rivalitatea distructivă care joacă în favoarea PSD şi a aliaţilor săi.

Dar USR şi PLUS trebuie să se hotărască: ori fac politică, ori se joacă de-a politica! Marea eroare de a-i întoarce spatele lui Nicuşor Dan, când ar fi trebuie să se agaţe cu disperare de el, denotă un comportament politic lipsit de pragmatism, nerealist, egoist.

Iar ieşirea de azi a lui Ionuţ Moşteanu, care cu jumătate de gură s-a bucurat pentru Nicuşor Dan şi cu alta a acuzat PNL de susţinerea lui Mihai Chirica la Iaşi (nimeni n-a înţeles ce legătură avea!), arată că nu e simplu să recunoşti când pierzi.

Dar dacă vrea să facă politică de succes, alianţa USR-PLUS trebuie să înveţe şi să piardă. Iar un exemplu bun ar fi o prestaţie publică opusă celei demonstrate azi de Moşteanu: un anunţ ferm de susţinere a lui Nicuşor Dan la Primăria Bucureştiului, cât mai repede posibil. Sunt sigur că asta vor bucureştenii sătui de administraţia PSD-Firea, în marea lor majoritate.

Ar fi un gest rezonabil într-un peisaj tot mai tulbure.

Iar apropo de relaţia PNL-Chirica, de la Iaşi, aici s-au liniştit apele între Cosette Chichirău (USR) şi Liviu Iolu (PLUS) privind desemnarea candidatului la primărie? Nu de alta, dar eu l-aş recomanda pe fostul meu coleg de la „Adevărul”, dacă tot mai durează nehotărârea internă.

Mai în glumă, mai în serios, începe să se vadă absenţa lui Cioloş din România în problemele din interiorul alianţei USR-PLUS. Sigur că liderul Grupului Renew Europe are o misiune comunitară importantă acolo, pentru care merită felicitat şi care ar trebuie să fie un motiv de mândrie pentru noi toţi.

Dar politica acasă nu funcţionează de la distanţă. Exact aceeaşi a fost situaţia cu Monica Macovei şi „M10”. A făcut partidul în România, în timp ce ea se afla mai mereu la Bruxelles sau Strasbourg (şi bine că a fost acolo, Justiţia poate nu mai avea spate european în vremuri de Liviu Dragnea). „M10” s-a descompus însă lent. Nu vreau să se întâmple la fel şi cu USR-PLUS. Chiar nu vreau!

Altfel, dincolo de toate conotaţiile politice pe axa USR PLUS-Nicuşor Dan-PNL, cel mai important lucru după anunţul făcut azi de Ludovic Orban este altceva: Bucureştiul are şansa de ajunge pe mâna unui primar adevărat, de care acelaşi Bucureşti are nevoie ca de aer!