La Londra, premierul Boris Johnson se pregăteşte să sărbătorească ruptura oficială a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de Uniunea Europeană, după ce Parlamentul de la Bruxelles a aprobat miercuri acordul pentru Brexit dintre cele două părţi. Dar dincolo de festivismul de paradă al celui poreclit „Bo-Jo”, în viaţa reală abia acum începe freamătul în special în rândul cetăţenilor comunitari care trăiesc pe insulă.
România, locul 2 ca număr de rezidenţi în UK
Românii reprezintă azi a doua mare comunitate de străini din UK, după polonezi. În ceea ce-i priveşte pe cei circa 470.000 de conaţionali care se află în Marea Britanie, mare parte dintre ei şi-au pregătit actele de rezidenţă pentru a rămâne în Regatul Unit în noile condiţii post-Brexit.
România a depășit Irlanda și India și a devenit a doua țară ca număr de migranți în Marea Britanie, după ce în 2017 ocupa doar poziția a patra. În acest moment, incluzându-i şi pe cei care nu au acte în regulă, peste 500.000 de români trăiesc în Anglia, Scoția, Ţara Galiilor sau Irlanda de Nord.
Totuși, cea mai mare comunitate de cetățeni non-britanici din Regatul Unit rămâne cea poloneză, care numără peste un milion de oameni. Pe locul al treilea se clasează Irlanda, ţara vecină, cu o comunitate de 350.000 de oameni, urmată de cea India, cu 346.000 de oameni.
Statisticile oficiale arată că numărul total al rezidenților non-britanici care locuiesc în Regatul Unit este de 6,5 milioane de oameni.
„Mulţi vor rămâne, la început, şi vor vedea ce se întâmplă pe parcurs”
Marea Britanie va părăsi oficial Uniunea Europeană în ziua de vineri, 31 ianuarie, urmând ca din ziua următoare să înceapă numărătoarea inversă pentru clarificarea viitoarei relaţii dintre cele două părţi.
Este imposibil să se prevadă exact efectele economice ale Brexit asupra României, însă un lucru probabil este că românii obligaţi să plece din Marea Britanie vor alege să se mute tot în interiorul Uniunii Europene în detrimentul întoarcerii acasă, consideră analiştii chestionaţi de Mediafax.
„Pentru ei nu cred că ar fi un câştig reîntoarcerea în România. Sunt şi unii care sunt pregătiţi să treacă la un alt nivel, să înceapă de exemplu o afacere aici, dar nu ştiu dacă sunt în proporţie semnificativă din cei 470.000 de oameni de acolo. Am înţeles că destul de mulţi şi-au făcut actele pentru a obţine rezidenţă în Marea Britanie, iar tratatele încheiate între UE şi Marea Britanie asigură o anumită protecţie pentru ei. Mă îndoiesc că vor fi oameni obligaţi să părăsească foarte rapid Marea Britanie. Probabil că mare parte dintre ei vor încerca să mai rămână şi vor vedea ce se întâmplă pe parcurs„, spune analistul Aurelian Dochia.
„Nimeni nu se îndoieşte că nu vor fi efecte negative pentru că gradul de integrare între economia britanică şi cea europeană este foarte ridicat. Toată lumea va suferi, atât în mod direct, pe linia comerţului bilateral, cât şi în mod indirect prin efectele şi repercursiunile asupra tuturor economiilor europene. De exemplu, dacă Germania suferă în relaţie cu Marea Britanie, şi noi suferim indirect din cauza locului (central) pe care îl ocupă Germania pentru economia noastră. Deci vor fi doar efecte negative”, a mai spus Aurelian Dochia.
„Cei înalt-calificaţi vor fi selectaţi în mai mare măsură”
Profesorul de sociologie Dumitru Sandu a precizat la rândul său că nu se ştiu încă care vor fi schimbările legislative după Brexit, însă se cunosc tiparele de mişcare pentru grupurile de diaspora românească din străinătate.
„În primul rând este de aşteptat o cernere mai puternică a imigranţilor în Marea Britanie după Brexit, inclusiv a românilor, pentru că ei au anunţat că sunt foarte interesaţi de cei înalt-calificaţi. Aceştia vor fi selectaţi în tot mai mare măsură. Cei din această categorie, IT-işti, ingineri, medici, care sunt deja acolo vor rămâne, iar cei care vor să se ducă vor continua să plece în nordul dezvoltat al Europei, inclusiv în Marea Britanie. Este puţin probabil ca românii care vor fi obligaţi să plece să se întoarcă în ţară”, este de părere Dumitru Sandu.
Potrivit acestuia, Brexitul este un prilej bun pentru ca societatea românească să discute despre ce se poate face pentru a-i readuce acasă pe cei plecaţi şi pentru a stopa exodul celor apţi de muncă.
„Absolut nimeni nu poate să spună acestea vor fi efectele. Este însă un prilej foarte bun, la urma urmei, să discutăm despre ce se poate face în legătură cu continuitatea exodului tinerilor români în străinătate. O direcţie de acţiune care trebuie să apară, să se structureze, poate, în condiţie de criză, este cea de strategii guvernamentale pe categorii de forţă de muncă plecată în străinătate. În clipa de faţă, ce se poate face este să începi să gândeşti pe strategii pe domenii, pe grupuri, pentru constructori, pentru medici, pentru IT-işti. Trebuie să se formeze grupuri de experţi care să înceapă să se gândească la aceste domenii. Şi polonezii au o groază de probleme, dar nu stau cu mâinile în sân. E nevoie de strategii pe grupări ocupaţionale care să fie gestionate de grupuri interministeriale”, a mai spus Sandu.
Abia acum începe confruntarea cu realitatea!
Marea îngrijorare care pândeşte la orizont este soarta economiei britanice după Brexit. Există deja companii care s-au pus la adăpost, fie închizând fabrici, fie reducând activitatea, fie mutându-i operaţiunile în altă ţară din Europa. Atât Banca Angliei cât şi nenumăraţi analişti au avertizat asupra căderii economice, care va reduce veniturile angajaţilor, va suprima locuri de muncă şi va afecta sectoare diverse ale economiei, de la industrie la piaţa imobiliară.
Prăbuşirea sectorului imobiliar, semn rău la orizont
În cazul Brexit, prețul mediu al locuințelor din țară ar putea scădea în jurul a 6% numai în 2020, potrivit unei analize publicate de firma de consultanță KPMG.
Raportul reflectă că cele mai mari scăderi ale costului locuinței ar avea loc, în acest caz ipotetic, în capitala Londra și în Irlanda de Nord. Concret, compania a estimat că această scădere ar fi cuprinsă între 5,4% și 7,5% în diferitele regiuni ale țării, anul viitor, dacă guvernul Boris Johnson și blocul comunitar nu vor ajunge la un acord, notează ABC.
În paralel, numeroase companii au părăsit Regatul Unit sau îşi fac bagajele, ceea ce va arunca în aer economia insulei. Nu întâmplător, primarul Londrei a vorbit pe şleau despre prăbuşirea care îi aşteaptă pe britanici din cauza Brexit.
Primarul Londrei, apel disperat
Primarul Londrei, Sadiq Khan, le-a scris parlamentarilor din vechiul for de la Westminster, care reprezintă circumscripţiile din capitala Marii Britanii, cerându-le să oprească Brexit-ul.
Apelul lui Khan a venit în urma unui raport comandat de primarul Londrei, ce arată că un Brexit fără acord ar putea reduce cu 87.000 numărul locurilor de muncă şi scădea cu 2% producţia economică a capitalei la orizontul lui 2030.
„Un Brexit fără acord ar cauza tulburări majore, ne-ar face mai săraci, mai puţin în siguranţă şi ne-ar diminua poziţia pe plan mondial. Ar costa sute de mii de locuri de muncă, zeci de miliarde de lire în investiţii şi ar pune în pericol drepturile şi libertăţile cetăţenilor UE”, avertizează primarul Londrei.
Între timp, Brexit-ul nu s-a produs fără acord, dar puţini sunt cei care au încredere că acordul semnat „pe genunchi” între UE şi Marea Britanie va fi o sursă de stabilitate pentru economia Regatului Unit.
Vorba marelui gânditor de la Hamangia…marea Britanie pleacă din uniunea europeană,dar!!!.. fiți atenți aici ce gândire profundă, adâncă ..dar rămâne în Europa!!!!… cine-i acest tribun ???nimeni altul decât europarlamentarul cu decorativa la vedere… băi cât de idiot poți să fi să faci astfel de declarații…!!!