Când Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov au pomenit în premieră de înfiinţarea unui „fond suveran” în România, unii s-au gândit instant la modelul Fondului Suveran de Pensii al Norvegiei. Sigur că intenţiile Guvernului de la Bucureşti nu erau câtuşi de puţin similare cu cele de la Oslo, dar exemplul entităţii-miracol create de ţara scandinavă a fost folosit ca miraj de marketing de către eminenţele cenuşii ce jonglau cu banul public românesc.
Ulterior, opinia publică şi analiştii financiari s-au lămurit că planul lui Dragnea şi Vâlcov nu era să rivalizeze cu Fondul norvegian, ci să pună mâna pe resurse imense ale companiilor de stat, pentru a le „mulge” politic de fonduri necesare finanţării proiectului de decuplare a României de la Occident.
Între timp, democraţia a făcut dreptate în România, iar planul fantasmagoric cu fondul suveran a rămas în coadă de peşte, ceea ce a lăsat economia românească în pace, mai ales acele companii publice care riscau să rămână fără bani de investiţii.
Între timp însă, „fratele” norvegian a continuat să crească într-un an cât alţii-n 100, ajungând la valori de piaţă fără precedent în lume.
Cel mai mare fond suveran din lume
Astfel, Fondul global de Pensii al Guvernului Norvegiei, cel mai mare fond suveran din lume, a depășit pentru prima dată un trilion de dolari, după cum a confirmat Norges Bank Investment Management (NBIM), entitate atașată de Banca Centrală a Norvegiei, relatează Reuters.
Ca referință, cifra fondului se apropie de PIB-ul total al Spaniei, care a ajuns la 1,2 trilioane de euro în 2018.
„Când fondul a fost creat, nimeni nu a crezut că va depăși 10 miliarde de coroane”, a declarat Yngve Slyngstad, CEO al NBIM, pentru care „randamentul investițiilor a fost atât de mare încât poate fi comparat cu faptul că fondul a descoperit din nou petrol”.
De când producția de țiței a început în 1971, bogăția obținută din câmpurile petroliere a umplut visteria țării scandinave, iar statul s-a gândit să nu risipească banii în consum, ci să creeze acest fond menit să asigure prosperitatea generaţiilor viitoare de norvegieni.
Investiţii în energie verde
Fondul a fost creat în 1996 pentru a investi venituri din gaze și petrol în străinătate, deși a fost în 1998 când va fi stabilit ca o entitate independentă, cu un capital inițial de 113 miliarde de coroane norvegiene (11,09 miliarde de euro).
De atunci, randamentul mediu al fondului a fost de 5,91%, ajungând în medie la 8,83% în ultimii zece ani. Randamentul în primul trimestru al anului 2019 a fost de 9,1%, iar profitul pe doar trei luni a fost de 75,5 miliarde de euro!
În 23 decembrie se împlinesc 50 de ani din ziua în care Norvegia a anunțat descoperirea câmpurilor petroliere. În prezent, fondul dublează valoarea veniturilor viitoare din petrol estimate de Guvern și finanțează mai mult de 17% din bugetul național, deși acest lucru reprezintă doar 4% din veniturile entității financiare respective.
Fondul suveran al Norvegiei și-a sporit angajamentul şi față de energia regenerabilă. Parlamentul norvegian a aprobat o investiţie de 11 miliarde de euro în companii de gaze și petrol pentru a le redirecționa către fermele solare și eoliene.
Regula: investiţii nu mai mult de 10% în companii
Banca Națională a Norvegiei a achiziționat de la fondarea sa pachete de acţiuni în peste 9.000 de companii din întreaga lume, sub regula de a nu cumpăra niciodată mai mult de 10% din acțiuni.
Această strategie de diversificare a investițiilor și a riscurilor este însoțită de o declarație de intenție: fondul scandinav se asigură că monitorizează durabilitatea întreprinderilor în care investește și, de asemenea, că nu face rabat de la codul său etic.
„Avem ghiduri elaborate de Ministerul Finanțelor și efectuăm o revizuire amănunțită a companiilor”, a declarat Johan Andresen jr., președintele consiliului de etică al entității.
Acest manager, care supraveghează investițiile Fondului Suveran în echipă cu alți 12 consilieri, provine dintr-o familie multimilionară, care a strâns o avere datorită fabricii de tutun Tiedemanns.
În 2005, Andresen și-a vândut toate acțiunile în cadrul companiei de tutun și s-a dedicat promovării activităților de afaceri filantropice.
Banca Norvegiei recomandă SUA înaintea Europei
Majoritatea acțiunilor pe care Fondul Suveran a le-a cumpărat sunt distribuite între SUA (41%), Europa (33%), urmată de Asia și Oceania (22%). În luna august, Norges Bank a sfătuit managementul Fondului să concentreze mai multe investiții în America de Nord și mai puțin în companii europene, potrivit unei scrisori trimise de bancă către Ministerul Norvegian de Finanțe, responsabil în cele din urmă pentru destinația veniturilor publice obţinute din combustibilii fosili.
Fondul a evidențiat deja după rezultatele bune din primul trimestru al acestui an profitabilitatea investițiilor în companii mari de tehnologie, axate în mare parte pe Statele Unite, care au contribuit la un câștig de 17%, faţă de 14% cât era înainte rentabilitatea produsă de acțiunile din sectorul industrial și energetic.
Numai prin companiile americane de software Adobe sau multinaționala de tehnologii 3M, Norges Bank a investit aproape 2 miliarde de euro.
Investiţii imense în economia Spaniei
În Spania, Norges Bank a investit aproape 10 miliarde de euro doar în acțiuni. În iunie s-a aflat că Fondul Suveran a devenit cel de-al doilea acționar cel mai mare al CaixaBank, după ce a dezvăluit că deținea 3% din capitalul entității. De asemenea, are 3% din Banco Sabadell, 2,6% din Banco Santander, 2% în Liberbank și 1,8% din Bankia, notează El Pais.
Achiziția de acțiuni este distribuită în sectoare variate precum alimentația (DIA, cu 2,3%) sau energie (Iberdrola, cu 3%). Are chiar acțiuni la compania de pariuri sportive Codere (0,86%). Din cele 35 de companii ale Ibex (indicele bursier spaniol), Norges Bank are interese în 34 dintre ele, ceea ce reprezintă peste 9 miliarde de euro pariate pe bursa de la Madrid. În prezent, această cifră reprezintă 1,61% din capitalizarea totală a grupului de companii, evaluată la 585,177 milioane de euro.
În obligațiunile de creanță (publice și private) are aproape 6 miliarde de euro investiți în Spania, majoritatea (4 miliarde) provin din datorii ale administrației centrale, în timp ce restul este distribuit între guvernele autonome și companiile listate pe bursa de la Madrid.
GAZELE-NATURALE + PETROLUL + Pescuitul + Turismul + Industria-PRELUCATOARE-,-de-VARF-TEHNOLOGIC(-inclusiv-I.T. !) + CIVILIZATIA-,-CORECTITUDINEA-si-CIVISMUL(-tipic-SCANDINAVE !) = NORVEGIA… DEMOCRATICA, CURATA, CIVILIZATA și PROSPERĂ, daaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa ?!!!
Se poate doar unde corupţia nu mai este principala sursă de îmbogăţire.
LA NOI, CORUPTIA esteee… PRINCIPALA „INDUSTRIE” (Sic !), din NENOROCIREEEEEEE !!!
Fără comentarii!!! Deștepții nostrii de politicieni ar trebui sa ia lecții de la Norvegia!!! Sa mai lase naibii mâna in bugetul nostru și sa facă exact ce fac norvegienii care iată au sjuns la un Fond. suveran de 1200 miliarde de Euro(!!!!!!!!!). Este intr-adevăr incredibil ce au putit sa facă in ultimii 25 de ani.!!!!!
Nici nu mai ai cuvinte !!!!!
Jos pălăria!!!!!