România traversează azi o situaţia economică gravă, asemănătoare celei din perioada crizei începute în 2008, când prim-ministru era Călin Popescu Tăriceanu. Atunci, s-a petrecut ceva incredibil: statul s-a împrumutat masiv, deşi era în pragul falimentului, pentru a mări pensiile şi a angaja pe capete clientelă de partid în sectorul public. Nimeni în lume nu a mai făcut aşa ceva!
Decizia lui Tăriceanu a rămas în istorie drept un act de sabotaj economic făcut de la cel mai înalt nivel: în perioadă de criză globală, când toate ţările strângeau cureaua bugetară, România a procedat taman pe dos, îngropându-se şi mai mult în datorii.
Deficitul bugetar a atins cote enorme şi a pus în pericol stabilitatea ţării. Guvernul Boc, venit după Tăriceanu, a rămas în pană de bani din cauza măsurilor aberante ale predecesorului său şi a fost nevoit să taie în carne vie pentru a salva finanţele publice.
De ce a provocat criza intenţionat
Măsurile dure luate de Guvernul Boc în 2010 au fost provocate de Guvernul Tăriceanu, din două motive:
1 – Pentru a obţine voturile pensionarilor şi ale clientelei politice angajate la stat
2 – Pentru a lăsa viitoarea putere politică într-o situţia de criză totală, nevoită să ia măsuri dure şi să-i facă pe oameni să regrete Guvernul Tăriceanu cel „darnic” pe datorie.
Azi, un lider politic din România a făcut un gest salutar: n-a lăsat uitarea să se aştearnă peste acel trecut în care un prim-ministru şi o guvernare şi-au trădat poporul, printr-un act de sabotaj economic dirijat intenţionat spre criză.
Dan Barna a vorbit despre cum fostul premier Tăriceanu a luat anumite măsuri de ordin economic care, imediat cu declanşarea crizei economice, şi-au arătat efectele perverse. După guvernarea Tăriceanu, România a resimţit din plin efectele crizei – s-a ajuns la un deficit bugetar mare, la creşteri de taxe, tăieri de salarii şi la un împrumut semnificativ de la FMI.
„Acum plătim iresponsabilitatea acelei guvernări”
Preşedintele USR a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă la Târgovişte, că liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, în guvernarea 2006-2007, când era creştere economică, a „împănat administraţia publică cu funcţionari”, iar acum este nevoie de o reformă administrativă.
„Am spus şi la priorităţile noastre: necesitatea reformei administrative. Pentru asta putem să îi mulţumim foarte mult eternului politician, sper eu, acum, pe final de carieră, domnul Tăriceanu, care pe creşterea economică din 2006-2007, când România avea undeva la 450.000 de funcţionari publici, a considerat că toată acea performanţă a noastră trebuie folosită, între ghilimele, pentru a împăna administraţia publică cu funcţionari. Şi a crescut atunci, între timp s-a ajuns şi la 1,8 milioane de funcţionari, deci, practic, aproape de patru ori s-a dublat, fără ca serviciile sau calitatea lor să crească în vreun fel. Acum plătim iresponsabilitatea acelei perioade şi acelei guvernări„, a afirmat Barna.
Acesta a adăugat că soluţia ar fi reforma în instituţiile administrative. „Funcţionarii competenţi şi responsabili nu au nicio problemă, restul, cei angajaţi pe criterii de amante, cumnaţi, veri, nepoţi – vor fi concursuri pe bune”, a mai spus liderul USR.
Dan Barna fost prezent duminică în Târgovişte pentru a strânge semnături pentru candidatura la preşedinţie.
Ce moştenire ne-a lăsat Tăriceanu
Intervenţie lui Dan Barna poate fi una electorală, dar e de o importanţă crucială. Iar liderii Opoziţiei trebuie să continue pe această linie. Nu putem repara răul făcut economiei de politicieni iresponsabili, dacă lăsăm trecutul să fie dat uitării. Mai ales când e vorba de fapte de o gravitate maximă, îndreptate împotriva stabilităţii statului român.
Chiar înaintea alegerilor parlamentare din 2008, când guvernanţii ignorau semnele crizei economice mondiale, Guvernul Tăriceanu a majorat pensiile cu 20%, salariile profesorilor cu 9% şi ale poliţiştilor cu 20%.
De asemenea, Tăriceanu a majorat în octombrie 2008 salariul minim brut pe economie de la 500 de lei la 540 de lei. Toate aceste măsuri electorale au fost compensate prin măsuri de creştere a fiscalităţii în următorii ani. În timpul guvernării Tăriceanu, deficitul bugetar a crescut de la 0,8% din PIB în 2005 la 5,7% din PIB în 2008.
La numai două zile după ce Lehman Brothers intra în insolvenţă şi la o zi după ce AIG era naţionalizată, la 17 septembrie 2008, Tăriceanu declara că România va fi ocolită de criza financiară, iar efectele acesteia în SUA ar putea determina o scădere a preţurilor pentru anumite active imobiliare, ceea ce va permite şi românilor să cumpere proprietăţi peste Ocean. „Dacă nu aveţi încredere în ceea ce vă spun eu, atunci sunt câteva publicaţii financiare în România pe care vi le recomand să le consultaţi. Vă repet că nu vor fi efecte“, spunea Tăriceanu.
Călin Popescu Tăriceanu a condus Guvernul cu ajutorul PSD timp de doi ani 5,7%din PIB a fost deficitul bugetar lăsat de Călin Popescu Tăriceanu în 2008, la încheierea mandatului de premier.
Erau vremurile unei economii… DROGATE (!), „HIGH” (Sic !)…, cu celebrul… „CREDIT-(DOAR-)cu-…BULETINUL” s.a.m.d. !
Ca si acum, economia… „DUDUIA” (Sic !), era cuuu… foc-de-artificii, ce mai…
Apoi…, a venit INEVITABILA (!) NOTA-de-PLATA (care sosea… ORICUM, cu sau fara „criza – globala” !), DAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA ?!!!!!!!