Rareș Batistuță, între două ședințe de manichiură: ”Eu cred că încă sunt mulți oameni raționali în PNL, să se trezească până nu este prea târziu și să se rupă de Bolojan, să-l împingă pe scări, să-l scoată din Palatul Victoria și din conducerea PNL, pentru că în momentul ăsta Bolojan nu mai reprezintă doar un pericol pentru Partidul Național Liberal, reprezintă un pericol major pentru România”.
Acest individ nu (mai) are ce căuta în PNL. Aducerea lui în PNL a fost o greșeală enormă. Pe lângă faptul că nu are nicio legătură cu liberalismul (nu am văzut vreodată vreo idee liberală la el), îndârjirea asta cu care pledează pentru o aliniere în spatele socialiștilor este grețoasă de-a dreptul.
Pentru acest individ, intrarea în politică a însemnat combinații sulfuroase și sinecuri zemoase. Atât. zero repere morale. Iar liberalismul este imposibil fără repere morale.
În momentul în care a fost pus pe linie moartă, devoalat fiind, a început să-și arate adevăratul caracter. Vituperează în stânga și-n dreapta, debitând numai prostii. Pe mâna unora ca ei, PNL a pierdut enorm. În ochii electoratului, PNL a ajuns un breloc al PSD, un executant obedient al unor aberații de măsuri și politici economice care ne-au adus în această mare fundătură și care au crescut disperarea românilor. O greșeală enormă, care nu ar mai trebui repetată niciodată.
Din cauza unor indivizi ca Rareș Batistuță, fără niciun reper moral, fără ideologie, fără principii, românii sunt dispuși astăzi să aleagă și o gloabă să-i conducă prin furtună. PNL încă decontează multe din prostiile întâmplate în ultimii ani, în combinația sulfuroasă cu socialiștii.
Acești gargaragii, puși doar pe căpătuiala lor, urlă cot la cot și la unison cu prietenii întru rele din celălalt partid: ”Bolojan, pleacă!”. Sunt un grup organizat, un grup aliniat și coordonat. Transpartinic. Și disperat. Tot mai disperat. Rămân fără putere, rămân fără bani.
Impasul în care ne găsim e cauzat exclusiv de acești indivizi. Care nu se dau un pas în spate. Nu înțeleg că sunt terminați politic și că nu mai au ce să caute în politica mare. Că nu-i mai votează nici naiba. Nu mai crede nimeni în ei, nu-i mai urmează nimeni nicăieri. Nu mai au ce spune, nu mai au ce să promită. Scopul lor este clar: băgatul mâinilor cât mai adânc în buzunarele noastre.
Bolojan, mai stai! Nu ceda! Scapă-ne de lipitorile astea!