Concluziile trase de profesorul și expertul în relații internaționale Valentin Naumescu, după declarațiile făcute miercuri de președintele francez Emmanuel Macron la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, sunt ca un duș rece pentru românii nefamiliarizați cu istoria și cu dedesubturile geopoliticii la nivel mondial. Fostul secretar de stat în Ministerul de Externe avertizează că Franța e mult mai interesată de eliminarea influenței americane în Europa decât de oprirea expansiunii rusești în Europa răsăriteană. „Susținerea pentru Ucraina este formală, de imagine și conjuncturală și va trece repede, peste câteva luni”, avertizează expertul.
Situația din sânul taberei occidentale e cu mult mai complexă și mai instabilă decât poate părea, relevă profesorul Naumescu. Acesta este autorul sau coordonatorul mai multor volume de mare valoare care analizează istoria relațiilor internaționale europene și ale României cu Europa în ultimul secol. Încă dinaintea atacării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, Valentin Naumescu a publicat mai multe editoriale și avertismente în care demonstra că Putin nu joacă la cacealma, că urmează invazia și că lumea se confruntă din nou, după multe decenii, cu un regim criminal dispus să arunce în aer totul pentru a-și atinge scopurile imperialiste. La momentul ianuarie-februarie 2022, profesorul era printre foarte puținele voci de experți din România care nu repetau placa „Rusia își încordează doar mușchii, face o demonstrație de forță, nu urmează niciun atac”.
Naumescu: Nu e prima oară când Franța se apropie de Moscova, fie ea comunistă sau putinistă, într-un joc antiamerican în Europa
Declarațiile făcute de Emmanuel Macron în scurta sa trecere prin România (președintele francez a vizitat doar contingentul armatei sale de la baza Kogălniceanu, nu și Bucureștiul) au întărit impresia că Franța este mai degrabă formal de partea Ucrainei.
Deși Rusia ocupă 20% din teritoriul Ucrainei și își continuă zilnic atacurile, iar oficialii de la Kremlin declară constant că țara vecină trebuie ștearsă de pe hartă, Macron a afirmat iar, miercuri, că „președintele ucrainean Zelenski trebuie să negocieze cu Rusia”. În trecut, tot Macron spusese că „Putin nu trebuie umilit”, deși atrocitățile comise de armata rusă continuă să se petreacă zilnic.
Profesorul Naumescu spune deschis și clar că nu e prima oară când politica Franței este mai degrabă de a se apropia de regimul criminal de la Moscova – fie el comunist sau cleptocratic –, dând dovadă mai degrabă de antiamericanism.
Analistul anticipează că președintele Macron va fi primul șef de stat din UE și NATO care se va grăbi să viziteze Moscova după încheierea războiului și tot el va fi principalul avocat al ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei. Nu trebuie să ne facem iluzii, avertizează Naumescu, interesul Franței pentru Europa de Est a încetat acum aproximativ 150 de ani, ceea ce înseamnă că Parisul consideră acceptabilă expansiunea influenței rusești asupra acestei regiuni la schimb cu „un viitor luminos în epoca post-război“ al relațiilor ruso-franceze.
În urmă cu o zi, chiar înaintea vizitei efectuate de Macron în România, profesorul Naumescu avertiza, într-un interviu acordat publicației Europa Liberă, că „România trebuie să-și mențină cele două poziții pe care le-a avut inițial, ambele fiind corecte, chiar dacă președintele Macron va încerca să facă presiuni la București pentru schimbarea opțiunii“. E vorba despre sprijinirea candidaturii Ucrainei la intrarea în UE și să se opună la revizuirea tratatului UE.
Diplomatul a explicat și de ce Bucureștiul trebuie să aibă un punct de vedere comun cu SUA și Marea Britanie în privința sprijinirii Ucrainei: „România are nevoie de o bună vecinătate în viitor cu Ucraina, trebuie să ne pregătim pentru intrarea într-o eră complet nouă în relațiile bilaterale româno-ucrainene. Ucraina va fi unul dintre vecinii noștri foarte importanți, va fi o putere regională semnificativă în estul Europei, una proeuropeană și prooccidentală. Dacă până acum au existat rezerve în relațiile bilaterale, ele trebuie depășite și trebuie să ne pregătim pentru intrarea în niște formate de colaborare foarte puternice, cu valențe strategice pe termen lung“.
Totuși, în acest moment Macron era cea mai bună soluție pe care o putea oferi Franța pentru Occident. Variante precum Marine Le Pen ar fi fost cu mult mai nocive pentru NATO, UE și interesele României.
Comentariul făcut de profesorul Valentin Naumescu după vizita lui Emmanuel Macron la baza militară NATO de la Mihail Kogălniceanu
„ESENȚA POLITICII EXTERNE FRANCEZE ÎN EUROPA ȘI FORMALISMUL SUSȚINERII UCRAINEI ÎN RĂZBOIUL DECLANȘAT DE RUSIA
Ca să n-o mai lungim mult și să încercăm o sinteză în câteva cuvinte, trebuie să înțelegem, odată pentru totdeauna, că Franța respinge mai degrabă dominația SUA în Europa decât dominația Rusiei asupra Europei de Est.
Susținerea pentru Ucraina este acum formală, de imagine și conjuncturală, și va trece repede, peste câteva luni. Asta este și punct. Așa a fost și așa vor rămâne lucrurile și la generațiile următoare de politicieni francezi.
Tentația Franței de a avea o relație bună cu Rusia și de a promova un anumit tip de antiamericanism este mai veche.
În 1966, Președintele Charles de Gaulle a surprins Occidentul cu vizita lui în URSS. Asta în timp ce decidea retragerea Franței din comandamentul militar integrat al NATO!
Probabil că președintele Macron dorește ca Rusia să îi acorde după război „clauza națiunii celei mai favorizate”.
Aș anticipa că președintele Macron va fi primul șef de stat din UE și NATO care va vizita Moscova după încheierea războiului și care va pleda pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, vorbindu-ne de o nouă ordine de securitate în Europa, care să includă Rusia și în care UE să fie un actor puternic și autonom (desigur, niciun cuvânt despre prezența americană în Europa).
Dacă trecem însă peste acest mic specific al politicii externe franceze în Europa (lăsați cei 500 de militari francezi și conducerea grupului de luptă NATO din România, acolo este o discuție cu mai multe mize, o purtăm separat), Președintele Macron era totuși cea mai bună soluție politică franceză pentru Europa, pentru noi și pentru Europa de Est.
Gândiți-vă doar cum ar fi fost în acest război și după război cu Marine Le Pen președintă a Franței! Să fim rezonabili, asta este tot ce s-a putut și e cam maximul de deschidere al Franței față de Europa de Est, o regiune care nu mai intră printre prioritățile strategice ale Franței de vreo 150 de ani.
Relațiile franco-ruse au însă un viitor luminos în epoca post-război.“
Daca nu erau americanii acum francezii vorbeau germana cu accent francez.
Da. Si acuma vorbesc araba cu accent frantuzesc. Ce sa zic mare progres.
E mai complicat.
Poate ne explica cineva si demersurile d-lui Ciolos, intalnirile cu Macron, atacurile la adresa Poloniei, iesirea in decor a d-lui Barna la audierea in Parlament pt conducerea Ministerul de Externe…
Coloana a V-a a rusnacilor în Europa… nu degeaba a bătut Hitler la ei ca la fasole…