Una din principalele funcții la care a visat Klaus Iohannis în ultimii ani, aceea de secretar general al NATO, pare compromisă. Candidatul care s-a detașat și pare să fi devenit marele favorit este Mark Rutte, fostul premier al Olandei. Acesta ar urma să-i succeadă actualului ocupant al postului, norvegianul Jens Stoltenberg.
Klaus Iohannis a dat din pinteni, în ultimii ani, să-și facă loc într-un nou post de conducere dintr-o structură europeană ori euro-atlantică. Președintele României e atât de disperat să „sară“ într-o altă poziție privilegiată încât s-a arătat dispus chiar la un gest fără precedent și de neimaginat în Europa: să-și abandoneze mandatul înainte de expirarea acestuia, printr-o demisie.
Situația a ajuns de-a dreptul ridicolă în iulie 2022 (la acel moment mai avea doi ani și 5 luni de mandat), când Iohannis s-a autopropus, pur și simplu, în funcția de secretar general al NATO. El a spus, în timpul unei conferințe de presă: „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”.
Acest comportament n-a fost bine văzut la nivel european, deoarece alegerea de către popor în funcția de președinte este considerată ca fiind onoarea supremă pentru un politician. Faptul că Iohannis se arăta dispus să discute despre preluarea poziției de secretar general NATO înainte să i se termine mandatul arăta că acesta nu dădea prea mulți bani pe angajamentele luate în fața românilor atunci când le ceruse votul.
Norvegianului Jens Stoltenberg ar fi trebuit să-i expire mandatul în noiembrie 2023, dar între timp acesta i-a fost prelungit provizoriu, din cauza războiului din Ucraina.
Acum, generalul Onno Eichelsheim, șeful Statului Major General al Armatei olandeze, declară că SUA și „majoritatea țărilor occidentale“ îl susțin pe Mark Rutte, politicianul care a fost premierul Olandei în ultimii 13 ani.
Generalul Eichelsheim a spus că numirea noului secretar general al NATO se așteaptă să fie anunțată în aprilie sau mai – în orice caz, înaintea summit-ului NATO organizat între 9 și 11 iulie, la Washington.
În ultimul an, s-a mai discutat despre premiera estoniană Kaja Kallas și ministul de Externe din aceeași țară, Krisjanis Karins. Despre Iohannis nu se mai suflă nicio vorbă.
Diverse surse au arătat, în ultimii ani, că președintele român este cunoscut ca fiind leneș, indolent, inert când țara arde, lipsit idei și capacitate de muncă – trăsături inacceptabile pentru o poziție atât de importantă precum cea de secretar general al NATO.
Este a doua lovitură primită de Iohannis după ce, pe 27 ianuarie, belgianul Charles Michel a anunțat că s-a hotărât să rămână în funcția de președinte al Consiliului European, renunțând la ideea de a demisiona pentru a candida la alegerile europarlamentare. Șeful statului român își făcuse calcule că poate încerca să preia poziția părăsită de Charles Michels. Pentru asta, era nevoie să demisioneze din funcția de președinte al României în această primăvară.
Treptat, opțiunile lui Iohannis par să se fi închis. Șansele sale de a ajunge la un post cald, unde crede el că poate să beneficieze mai departe de onoruri fără să facă mai nimic, sunt tot mai reduse.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
CITIȚI ȘI:
